Vreau sa spun, din start, ca atacul lansat de Traian Basescu la adresa persoanei domnului Cristian Parvulescu si a sotiei domniei sale este o grava eroare. Daca presedintele doreste respect in calitatea sa de sef al statului, ar face foarte bine sa inceapa prin a acorda el insusi respectul cuvenit cetatenilor si sa renunte la asemenea atacuri la persoana, necioplite. Traian Basescu ar fi trebuit sa se rezume la a ataca varianta de vot uninominal propusa de Pro Democratia si de domnul Parvulescu. De exemplu, ca sistemul de vot asumat de Guvern si propus de domnul Parvulescu se numeste peste tot in lume "proportional-mixt", numai noua ni se vinde drept "uninominal".
Nu mica mi-a fost mirarea sa descopar ca domnul Parvulescu recurge la aceleasi mijloace. Domnia sa a publicat ieri in ziarul nostru un articol de opinie cu titlul, parafrazat dupa Sebastian, "Cum am devenit dusman al poporului". Domnul Parvulescu, profesor de stiinte politice la SNSPA, declanseaza un atac la adresa lui Traian Basescu si a intelectualilor care il sustin, pe care ii acuza de ambitii si simpatii dictatoriale. Domnia sa afirma ca Basescu opereaza cu distinctia prieten-dusman "atat de draga lui Carl Schmitt si urmasilor sai neoconservatori de dincolo de Ocean si de dincoace de Dambovita". Carl Schmitt a fost un filosof neamt care isi dorea ca presedintele Republicii de la Weimar sa fie dictator, a indeplinit ceva functii in Germania nazista si a scris o chestie complicata despre suveranitate si ordinea mondiala. Afirmatia ca neoconservatorii americani ar fi urmasi spirituali ai lui Carl Schmitt este pur si simplu neadevarata. De vreo cativa ani, mai degraba intelectualii de stanga folosesc teoriile lui Schmitt pentru a ataca politica internationala a Administratiei Bush. E adevarat, Schmitt i-a fost profesor parintelui neoconservatorismului, Leo Strauss, dar a spune ca intre William Kristol si Schmitt exista o filiatie e cam acelasi lucru cu a spune ca, de exemplu, Catalin Avramescu se trage intelectual din A.C. Cuza.
Domnul Parvulescu recurge la acest fals pentru a sugera ca neoconservatorii militeaza pentru dictatura si, prin urmare, oricine simpatizeaza cu ei este suspect de tendinte dictatoriale. O spune domnul Parvulescu mai incolo. In afacerea uninominalelor, crede domnia sa, "se confrunta doua moduri, prea putin compatibile, de a gandi lumea. Unul conservator, plecand de la premisa ca oamenii sunt rai de la natura, iar altul democrat si liberal, pentru care oamenii (…) sunt buni atata vreme cat nu incalca drepturile celorlalti". Din nou, cat se poate de fals. Ideea ca omul este rau de la natura este constitutiva traditiei liberale. De la Hobbes, Adam Smith, Isaiah Berlin si pana la Hayek, o serie de ganditori de cea mai buna extractie liberala au considerat ca omul este dominat de pasiuni egoiste. Este vorba de cea mai simpla explicatie, conform "briciului lui Occam", pentru existenta statului ("Daca oamenii ar fi ingeri, atunci n-am avea nevoie de guvernamant", spunea James Madison) si pentru nevoia de a limita puterea statului (un alt liberal, Lord Acton, a rostit celebra formula "Puterea corupe. Puterea absoluta corupe absolut").
Sugestia domnului Parvulescu ca aceasta traditie pe care dansul o numeste conservatoare ar fi nedemocratica, ba chiar "prea putin compatibila" cu democratia, este o incercare de a dezbraca de legitimitate democratica orice curent de gandire de dreapta. Din punct de vedere intelectual, Parvulescu da dovada de o surprinzatoare intoleranta si se situeaza in compania ineptului Bogdan Olteanu, care il acuza pe Mircea Cartarescu de "carlism", si a lui Pavelescu de la PNTCD, care il facea pe Patapievici "impostor". Politic, Parvulescu se alatura corului care canta aria "Basescu este dictator. Intelectualii care il simpatizeaza sunt tradatori". Moral, nu e nici o diferenta intre atacul lui Basescu si riposta lui Parvulescu.
