Președinta Autorității Naționale de Turism (ANT), Anca Pavel Nedea, crede că are nevoie de minimum trei ani pentru a face din instituția pe care o conduce “un organism sănătos”, astfel încât atunci când predă ștafeta să nu lase în urmă “probleme care trenează de mult timp”. Spune că e la fel ca în afaceri : pentru a restructura și crește un business, înainte de a-l returna proprietarului, pentru a-l vinde, ai nevoie între 3 și 5 ani. Șefa este de părere că turismul ar trebui să fie reprezentat de un minister, iar acest domeniu să fie ca în Bulgaria, declarat de interes național.
Unul dintre obiectivele Ancăi Pavel Nedea este acela de a găsi noi piețe pentru atragerea turiștilor în România, de aceea în ianuarie pleacă la Moscova, împreună cu o delegație de reprezentanți ai agențiilor turistice autohtone, pentru a încerca să convingă partea rusă că aici e un loc ideal pentru turiștii ruși. În acest sens colaborează cu Ministerul de Externe pentru ușurarea birocrației legate de vize. Președinta ANT declară că “îi adoră” pe turiștii rușii fiindcă sunt “clienți veseli, zgomotoși, consumă extraservicii, le plac brandurile românești, sunt sentimentali”.
Câți bani vă așteptați să câștige bugetul de stat din turism în perioada Crăciunului și Anului Nou?
Anca Pavel Nedea: Nu avem date exacte în acest sens, dar, spre exemplu, în vacanța de Revelion a anului trecut românii au cheltuit peste 35 de milioane de euro doar pentru servicii turistice. Vom avea mai multe date, de la Institutul Național de Statistică, mai târziu. Avem, de altfel, o colaborare cu INS, fiindcă nicio decizie managerială corectă nu se poate lua fără date statistice serioase.
Cam câți turiști străini vin în România în această perioadă?
A.P.N.: Nu avem defalcate aceste informații, tot ce vă pot spune este că în 2015, până la finele lunii octombrie, au venit în România 1.900.000 de turiști străini. Nu există o modalitate de colectare a datelor pentru turiștii străini care vin de Crăciun sau de Anul Nou. Autoritatea Națională pentru Turism (ANT) nu are niciun fel de instrumente în acest sens, doar înregistrările care se fac la frontiere ar putea fi folosite ca indicatori. Cei de la Statistică folosesc aceste date. Problema e să se diferențieze românii care trăiesc în afara țării și care vin să-și petreacă sărbătorile în România de străini, fiindcă pe noi ne interesează, de fapt, banii pe care cei veniți din afară îi cheltuie aici.
E sau nu nevoie de un Minister al Turismului?
A.P.N.: Niciodată cineva ca mine, care lucrează de la 15 ani în turism, nu vă poate spune că România nu are nevoie de un minister de sine stătător în acest domeniu. Am trecut prin toate pozițiile și meseriile care se fac în acest sector, pe care am ajuns să-l cunosc foarte bine, și de aceea m-am săturat să mi se spună că nu mai avem un Minister al Turismului fiindcă atât timp cât industria de resort produce numai 2% din PIB nu merită să aibă propriul minister. Am primit acest răspuns și acum după schimbarea de guvern și înainte. Dar nimeni nu se gândește că industria turismului generează circulație sanguină sănătoasă în aproape tot ceea ce ține de servicii: de la cosmetice, mobilier până la legume și fructe. Între procentul în PIB și cifra de afaceri pe care o generează turismul este o diferență foarte mare. De fapt, a rentabiliza procentul turismului în PIB înseamnă exact acest lucru: să dai o mai mare importanță acestei ramuri, care angajează o mare parte din industriile autohtone. Turismul românesc ar avea o mai mare greutate dacă ar avea un minister.
Acum ANT se află sub Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, cu ce vă deranjează?
A.P.N.: Autoritatea Națională pentru Turism este doar ordonator terțiar de credite, deci intră sub un alt minister, ceea ce îngreunează foarte mult luarea tuturor deciziilor, alocarea bugetară. Ține de vizibilitatea turismului românesc să existăm în denumirea ministerului. La nivel guvernamental e bine să se înțeleagă că trebuie să dăm această forță turismului și faptul că turismul înseamnă primul pas spre o altfel de imagine de țară.
Totuși, statele europene care au ministere distincte pentru turism nu reprezintă o majoritate.
A.P.N.: La summit-ul turismului de la Londra toate țările pentru care turismul contează în economia lor au fost reprezentate la nivel ministerial. România are tot ceea ce-i trebuie pentru a-și dezvolta această industrie, ar fi nevoie doar de mai multă vizibilitate și de îndemânarea de a le oferi străinilor această experiență memorabilă de care au nevoie când pleacă în vacanță.
La ce vă referiți atunci când vorbiți despre “experiență memorabilă”? Cu ce ar trebui să plece din România cineva care vine aici într-o vacanță?
A.P.N.: Cu o senzație, cum spune englezul cu un “feeling”, ceva ce nu se uită niciodată. Uiți peste zece ani, spre exemplu, că în cutare călătorie ți-ai rupt tocul de la pantof pe un trotuar defect, că n-ai găsit la hotel tot ceea ce-ți doreai, dar s-ar putea să nu uiți senzația pe care ți-o poate da întâlnirea cu oamenii, ceea ce ne face să ne uităm la industria serviciilor, care cred că a crescut foarte mult. Dincolo de omul locului, natura poate fi impresionantă, felul în care ți se oferă serviciile, în așa fel încât să te simți purtat într-o poveste, dintr-un cadru în altul, până când începi să percepi o senzație specială pe care doar anumite locuri ți le oferă. De la agentul de turism la hotelier, toți cei care se ocupă de turistul venit aici trebuie să aibă în minte că e important să-i ofere acestuia o experiență memorabilă.
Cât a costat promovarea țării pe canalele internaționale?
A.P.N.: În ultimii ani, promovarea în presa internațională s-a făcut din fonduri europene. La 31 decembrie 2015, toate proiectele care ne-au permis promovarea țării se închid. Posibilitatea ca până în 2020 România să mai poată atrage fonduri în acest sens nu mai există. Așa au fost negocierile făcute, astfel încât de acum încolo pentru promovare ne putem baza doar pe bugetul de stat.
Pe 2015 cum arată cifrele?
A.P.N.: De la bugetul de stat s-au dat 18 milioane de lei, în afară de proiectele europene. Pe anul următor ni s-au aprobat doar 9 milioane de lei, care acoperă participarea la toate târgurile internaționale aprobate de către minister. La rectificarea de la jumătatea anului următor intenționăm să mai cerem niște bani pentru promovare. Noi lucrăm de mai bine de o lună, de când am preluat conducerea Autorității, la o Strategie de marketing și promovare a țării și împreună cu reprezentanții privați ai turismului vom propune ministerului să avem bani nu doar pentru reprezentarea țării la târguri, ci și pentru acțiuni directe.
Înseamnă că România nu va mai fi prea mult pe canale internaționale.
A.P.N.: Nu va mai fi, din păcate. Trebuie să învățăm să facem o promovare eficientă pe bani puțini sau chiar fără bani. Încercăm, spre exemplu, în această perioadă să convingem Google să semnăm un parteneriat pentru platformele lor de promovare, vom fi pe YouTube.
Prin comparație cu statele din jur, Bulgaria sau Ungaria, de pildă, România este mai puțin căutată. De ce? Mulți spun că e mai ieftin și că serviciile sunt mai bune.
A.P.N.: Tot ce înseamnă fiscalitate, dar și costurile utilitare, erau mult mai mici. Bulgarii au avut multe facilități, inclusiv măsuri de impulsionare a investițiilor. Apoi, au un minister de resort, au bugete alocate mult mai mari, dar serviciile nu sunt cu nimic mai bune decât la noi. Cunosc toate zonele turistice ale bulgarilor, am fost peste tot, fiindcă mă ocup de turism de ani de zile, acum nu sunt mai buni decât noi, dar e adevărat că au avut un start mai bun, datorită investițiilor germane. Nemții s-au retras între timp, iar noi am crescut mult. Spuneți că sunt mai ieftini, da, dar acesta este un efect al faptului că la ei turismul este o industrie de interes strategic, că au un ministru, iar acesta se poate bate pentru legi favorabile în guvern. Deși au prețurile mai mici, rentabilitatea lor este mult mai mare. La noi rentabilitatea e mică: dacă cineva cumpără o proprietate turistică se așteaptă să-și acopere investiția, nu în 8-10 ani cum se întâmplă în industria turistică din afară, ci în 12-15. Să vă dau doar un exemplu, mărfurile pe care le cumpără industria ospitalieră vin cel mai adesea din importuri, fiindcă nu avem roșii sau legume frumoase, așa cum își dorește turistul, fiindcă nimeni nu le dă un impuls crescătorilor români de legume. Apoi importatorii de fructe și legume nu sunt români. Interesați-vă să vedeți.
În ultima vreme profilul turistului străin s-a schimbat mult. Aveți analize în acest sens. Cum arată acest turist care ar urma să viziteze România?
A.P.N.: România ar putea avea oportunitatea în această perioadă să atragă mai mulți turiști decât niciodată. Nu doar fiindcă au căzut unele piețe, ci și pentru că România a fost mereu la coada valului, iar acum valul ne prinde din urmă. Clientul internațional consumă tot ceea ce înseamnă tradiție, rural, autenticitate, aventură, sălbăticie, culoare locală. Există locuri în România, cultivate de oameni ingenioși unde turistul internațional de tip nou găsește tot ceea ce-și dorește.
Cum află acest turist globalizat că poate găsi toate aceste lucruri tocmai în România. Sau poate că vă bazați pe turistul care a văzut deja marile civilizații?
A.P.N.: Căutăm soluții alternative, pe care le vom îngloba în strategia de care am amintit.
Peste 1.000 de agenții de turism, adică 66% din total ar putea da faliment dacă vor fi obligate să-și majoreze capitalul social, așa cum prevede proiectul de lege la care lucrați. Credeți că este o soluție bună?
A.P.N.: Cred că avem nevoie de o lege a turismului care să nu fie un element de coerciție, ci să-i dea mediului privat și industriei un cadru coerent în care să intre toate legiferările legate de turism, care acum sunt împrăștiate în multe ordonanțe, legi sau hotărâri de guvern. Avem un text de lucru și am chemat toate asociațiile patronale pentru a analiza acest potențial cadru legislativ. Așteptăm în acest moment reacții, propuneri, ajustări. Cu toții trebuie să stăm la masă și să găsim soluțiile cele mai bune, părerea majorității reprezentanților din industria turismului va conta în final cel mai mult. Între timp am avea mare nevoie de Legea impozitului specific, acel impozit așa-zis forfetar, care este susținut de toată industria de resort.
Ați spus recent că piața Rusiei este, în acest moment, o prioritate pentru atragerea turiștilor străini în România. Cum puteți face acest lucru?
A.P.N.: Pregătim pentru luna ianuarie o delegație a tur-operatorilor din România, la care voi participa și eu, care cu sprijinul Asociației de turism din Moscova și al Ambasadei României de acolo, ne vor primi și ne vor facilita întâlniri. Eu voi avea discuții cu omologul meu rus, în vreme ce reprezentanții turismului românesc se vor vedea cu operatorii ruși interesați de România.
Cum pot veni turiști ruși în România, dacă vizele se obțin atât de complicat. Aveți vreo strategie împreună cu Ministerul de Externe în acest sens?
A.P.N.: Se lucrează la un acord în acest sens între ministerele de Externe, Interne și asociațiile de turism. Inițial s-a discutat despre o soluție pentru turiștii chinezi, prin care agențiile de turism își asumă responsabilitatea pentru clienții pe care îi aduc în România. În mod similar vom face și pentru Rusia, mai ales că există la îndemână soluții ale Uniunii Europene. Sperăm ca până în martie să deblocăm situația nu doar pentru China, ci și pentru Rusia.
Cam câți turiști vin acum în România?
A.P.N.: Nu mulți, de fapt, nu putem vorbi despre o circulație turistică. Acum 10 ani, când eram manager la Ana Hotel, lucram cu un tur-operator rus, singurul care aducea turiști ruși la munte și la mare. Eu îi ador pe turiștii ruși. E adevărat că trebuie să le pui translator, dar aceasta nu e o problemă. Sunt clienți veseli, zgomotoși, consumă extraservicii, le plac bradurile românești, sunt sentimentali. Consumă SPA, wellness, cosmetice, balneo. Deocamdată doar doi-trei operatori români aduc turiști străini, și trebuie să-i încurajăm pentru că este o piață generoasă.
Cum credeți că puteți să atrageți o parte dintre turiștii ruși care mergeau în Turcia și care își vor căuta acum alte destinații după ce relațiile dintre Moscova și Ankara s-au deteriorat?
A.P.N.: Cu puțin ajutor de la Guvern, am putea avea unele șanse. Acum că avem un guvern tehnocrat, aplecat spre business, s-ar putea să fie mai simple lucrurile. Ar putea mânca și România o coajă din plăcinta asta mare a circulației turistice pe care o generează Rusia. Asociațiile patronale au venit către mine și mi-au cerut să le ajut să meargă spre această piață.
Puteți vorbi despre o tradiție a turiștilor ruși în România?
A.P.N.: Da, o mare tradiție de circulație, mai cu seamă în privința mărfurilor. Veneau și pe vremea lui Ceaușescu, mai ales pe litoral, erau interesați de nămol, de produse de acest fel, mai ales că România avea pe vremea aceea infrastructuri extraordinare. Erau înebuniți după Gerovital, care le place în continuare.
Cum de v-a propus fostul premier Victor Ponta în această funcție?
A.P.N.: Nu mă cunoștea, n-am fost nici în vreun partid, dar fostul ministru a căutat în mediul privat o persoană care să-și fi dorit să ajungă aici, cineva cu pregătire managerială pentru a reorganiza instituția.
Și cum v-a găsit tocmai pe dvs.?
A.P.N.: Am fost recomandată de mediul privat, unde mi se ceruse CV cu vreo lună înainte. Cred că a primit mai multe CV-uri și că m-a ales în urma unei analize. Pe Ponta îl cunoșteam, fiindcă eram vicepreședinta Asociației Patronale Mamaia, pentru că venea să discute cu reprezentanții turismului. Dumnealui sunt, însă, sigură că nu mă cunoștea și nu-și aducea aminte de mine.
Când vi s-a propus funcția, erați manager de hotel?
A.P.N.: Eram manager la propria mea firmă, care oferea management hotelier. Deci aveam contract de management cu diferite firme.
Spre exemplu?
A.P.N.: Aveam și cu firme mai mici, dar până în 2015 am avut contract cu SC Hagi SRL pentru resortul Iaki și în 2015 am preluat Grand Village din Delta Dunării, un proiect foarte greu.
Cine se ocupă acum de firma dvs.?
A.P.N.: Eu nu cred că rudele sunt cele mai bune să-ți conducă afacerile, așa că m-am bazat pe cei cu care am lucrat.
Și lucrurile merg bine?
A.P.N.: Deocamdată abia au trecut trei luni, este și o perioadă de extrasezon. Tipul acesta de busineess ține foarte mult de cel care-l manageriază, fiindcă firmele de consultanță și management se bazează pe experiența anterioară a persoanei angrenate în activitate. Mă îndoiesc că firma se va menține la nivel înalt, vor fi probabil proicte mici, până mă voi întoarce acolo. Vreau să mă întorc în mediul privat după ce-mi voi termina mandatul. Singurul motiv pentru care vreau să rămân aici pentru 3 sau 5 ani este că sunt manager și nici măcar în privat nu poți să restructurezi un business, să-l crești și să-l dai apoi proprietarului înainte de 3 sau 5 ani zile și să-i spui “acum vinde-l că-l poți vinde cu mulți bani, nu pe nimic ca înainte sau păstrează-l și du-l mai departe”. Dacă nu stau măcar 3 ani, am venit degeaba, fiindcă nu-i voi putea lăsa urmașului meu un organism sănătos, nu șchiop. Altminteri, ce-i predau eu: multe probleme care trenează de mult timp?
