6.3 C
București
duminică, 27 noiembrie 2022
AcasăSpecialInterviu Bogdan Novac, primar Breaza: Breaza își descoperă rădăcinile regale în drumul...

Interviu Bogdan Novac, primar Breaza: Breaza își descoperă rădăcinile regale în drumul spre a deveni un oraș european

Dacă vorbim de viitor, primarul Bogdan Cristian Novac își dorește ca Breaza să fie în primele 10 stațiuni turistice din România: să fie o variantă pentru toți cei care vor să ducă un trai de viață decent, cât mai aproape de natură, un oraș european.

RL: Ești brezean, ai profesat ca avocat în București, ce te-a determinat să te întorci acasă?

Bogdan Novac: Am plecat din Breaza la aproape 19 ani, când am terminat liceul pentru a merge la facultate. Părinții mei locuiau în București și își desfășurau activitatea tot acolo. Și eu mi-am început activitatea ca jurist și ca avocat, după ce mi-am terminat facultatea, tot în București, dar în toată perioada am rămas legat de Breaza. Breaza e în sufletul meu, Breaza e sufletul meu, niciodată nu m-am rupt de Breaza și la un moment dat am simțit nevoia de a mă implica tot mai mult legat de localitate și de a aduce un plus din partea mea ca membu al societății civile.

La fel ca mulți brezeni, am avut și eu nemulțumirile mele vis-a-vis de slaba dezvoltare, dar mai ales de lipsa de viziune, pentru dezvoltarea orașului. Am încercat din partea societății civile să aduc un plus cât am putut, dar am ajuns la concluzia că dacă nu te implici activ în viața comunității, în administrarea localității, nu se poate întâmpla nimic. Pentru motivul ăsta am spus că revin acasă, revin la Breaza, mă pun în slujba comunității și fac tot ce ține de mine ca Breaza să se dezvolte.

RL: E mai greu să fii avocat în București sau primar în Breaza?

B.N.: Sunt două chestii total diferite. Avocatura este o profesie pe care o faci dacă ești construit pentru ea. Este cea mai frumoasă profesie, din punctul meu de vedere.

Administrația și primăria reprezintă un lucru total diferit. Aici este vorba de asumare, de responsabilitate și de a te dărui, de a te pune în slujba comunității. Dar o fac cu aceeași plăcere.

RL: E o artă să fii avocat și mai greu să ocupi o funcție de primar?

B.N.: Cred mai degrabă că e vorba de asumare și implicare. Avocatura are părțile ei frumoase, la fel cum și administrația are părțile ei frumoase, dar nu doar frumoase, are și părțile ei care te erodează, părțile ei mai puțin plăcute, dar până la urmă e vorba de nivelul de implicare, motivația și satisfacțiile interoare pe care le ai, în momentul când reușești efectiv ceva pentru comunitate.

Sunt la fel de împlinit aici ca și în avocatură pentru că și satisfacția de la bară(n.r. profesarea ca avocat) îți dă acel sentiment de bine și faptul că poți ajuta pe cineva, dar în administrație e vorba de a ajuta comunitatea, de a aduce un plus valoare comunității și de a-i ridica standardul de viață.

RL: Te-a ajutat cariera juridică în acest sens?

B.N.: Extrem de mult, extrem de mult. Plecând de la premisa că în orice domeniu totul pleacă de la lege, oricât de tehnic ar părea la un moment dat, profesia juridică, studiile juridice te ajută foarte mult și cred că, în general, pentru administrația locală, dar și pentru administrația centrală există câteva profesii care ar trebui să fie oarecum obligatorii: administrație publică locală, drept. Cel care ocupă aceste posturi să aibă pregătirea și studiile necesare. Nu vreau să desconsider alte profesii, nu spun că nu sunt buni profesioniști și în alte domenii, spun doar că juridicul, dreptul te ajută foarte mult în administrație

RL: Mai este sau mai poate fi Breaza sectorul 7 al Capitalei?

B.N.: Breaza este sectorul 7 al Capitalei, dar este ca refugiu pentru bucureștenii care au venit la Breaza, este departe de stadiul de dezvoltare pe care ni le-am dori cu toții, dar are potențial și vom reveni și va ajunge acel sector 7 al Capitalei.

RL: Aveți cumva vreo statistică câți bucureșteni sunt pe aici veniți?

B.N.: La un moment dat, dar în weekend, vorbind preponderent de bucureșteni, dar nu doar de ei, marele procent era al bucureștenilor, populația Brezei se dubla spre triplu, în weekend.

Dacă ne raportăm la numărul de imobile, Breaza are o tipicitate aparte: la momentul ăsta avem un număr mai mare de imobile deținute de nerezidenți, deci de bucureșteni, decât de brezeni.

Breaza este poarta de intrare a Văii Prahovei. Valea Prahovei nu înseamnă doar Sinaia, Bușteni, Azuga, Predeal. Ea începe de la Breaza, Breaza este poarta de intrare în Valea Prahovei.

RL: Cei atrage pe acești alogeni care vin aici la Breaza din București, Ploiești, Târgoviște sau de unde or mai veni?

B.N.: În primul rând îi atrage calitatea aerului. Este al doilea aer din punct de vedere calitativ, într-un top european, după stațiunea Davos din Elveția. Mai mult decât atât, Breaza are farmecul ei, ca așezare, ca peisaje, Breaza este stațiune submontană, dar asta o face diferită față de celelalte stațiuni de pe Valea Prahovei și asta trebuie Breaza să speculeze. Breaza nu trebuie să se compare cu stațiunile montane, ea trebuie să pună în valoare cât mai mult din ceea ce are.

RL: Care sunt principalele probleme ale orașului Breaza?

B.N. : Aici voi surprinde cu răspunsul meu, realist vorbind și la o analiză obiectivă. Breaza, în continuare, se confruntă cu probleme de bază: lipsa utilităților și a infrastructurii rutiere.

Știu că pare greu de crezut, dar aproximativ 40% din suprafața orașului nu este racordată la apă și canalizare, aproximativ 50% din oraș nu este racordat la rețeaua de gaz. Dintr-un total de aproape 180 de străzi din Breaza, aproape 125 erau neasfaltate și încă aproape 30 parțial asfaltate.

Deci, Breaza se confruntă cu probleme de bază și pentru care trebuie atrasă finanțare externă, posibilitățile bugetului local ca în majoritatea UAT-urilor(unități administrativ-teritoriale)  din România nu pot acoperi problemele astea. Și aici am lucrat extrem de mult de la preluarea mandatului meu: elaboarea documentației, pregătirea proiectelor pentru atragerea finanțărilor și pe problemele de genulăsta.

RL: Cine-i vinovat de toată această situație?

B.N.: Nu vreau eu să caut vinovați, dar este o realitate pe care o spun fără să fiu acuzator sau să fac o comparație cu acele conduceri anterioare ale orașului. Însă concluzia mea este că a fost cel puțin o lipsă de implicare și chiar și o lipsă de viziune. Ca să nu mai spun că o perioadă lungă din istoria recentă a Brezei a fost o adversitate față de atragerea fondurilor europene. E o realitate pe care o spun, încă o dată, ca analiză obiectivă, fără să acuz pe nimeni.

RL: Adversitate? E prima dată când aud așa ceva. Ignoranța e una, dar adversitatea e cu totul altceva.

B.N.: Păi, dau un exemplu, pe axa de finanțare 2014-2020, pe fondurile europene, Breaza nu a atras un euro în mod direct, nu a atras un euro, nu a depus o solicitare de proiect. Breaza a atras, ca beneficiar direct, pe axa de finanțare 2007-2013 un proiect care a vizat asfaltarea a 22 de străzi, dar și un proiect tot în aceeași perioadă, tot pe axa POR 2007-2013, obiectiv ,,Crearea Centrului Național de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) și dotarea acestuia. Ăștia sunt singurii bani europeni pe care Breaza i-a atras în mod direct ca localitate. Au mai fost și alte proiecte implementate, pe apă și canal, prin diverse instituții, implementate de operatorul regional, pe aceste servicii, de Hidro Prahova  și mai este un proiect al CNI-ului tot pe extinderea și modernizarea rețelelor de apă și canal, dar Breaza în mod direct nu a atras nici un euro, în ultimii 4 ani, nu a depus nici o cerere de finanțare, de asta spun că a fost o adversitate și nu a unuia sau a altuia.

RL: Adversitate înseamnă că a existat un interes să nu se atragă banii aceștia?

B.N.: Nu cred că a existat un interes să nu se atragă, ci o neînțelegere totală a mecanismului de absorbție a fondurilor europene, a plusului pe care-l aduc aceste fonduri europene și o frică teribilă de a atrage aceste fonduri europene. De ce? Nu pot să spun.

Pe noi axele care vor veni, pe POR( Programul Operațional Regional), nu se mai finanțează asfaltarea, nu se mai finanțează sistemul rutier, pe drumuri, pentru că s-au finanțat în două exerciții bugetare financiare anterioare, însă viziunea UE la acest moment este spre verde, spre mobilitate urbană, spre regenerare urbană. Breaza nu poate să spună „ Nu mă interesează ce finanțează acum UE pentru că eu nu mi-am rezolvat apa și canalul. Nu, administrația locală din Breaza trebuie să aibă capacitatea de a rezolva problemele de bază, dar în paralel să fie în trend și cu axele de finanțare și cu viziunea UE pentru că ne dorim un oraș european.

Breaza are un potențial fantastic, dar care nu a fost folosit în sensul pozitiv.

RL:  Ești membru al USR, iar cei de aici s-au definit ca persoane care fac un altfel de politică, deosebită față de tot ce s-a întâmplat în ultimii 32 de ani. Ionel Brătianu spunea că „ politica e ceva grav, grav de tot. Ai în mâna ta viața și viitorul țării tale.”

Au reușit să pună azi în aplicare usr-iștii aceste vorbe? Mai reprezintă ele ceva în politica românească în vremea noastră?

B.N.: Da, reprezintă și cred că ușor, ușor, dar nu cu pașii pe care ni i-am dori, vom ajunge la acel altfel de politică, noi ca țară, și vom fi nevoiți să înțelegem lucrul acesta.

Cred că un aspect mai mult decât important, e reprezentat de faptul că, indiferent de culoarea politică, de simpatia politică, de doctrina pe care o îmbrățișează oricare dintre noi, trebuie să înțelegem că politicul nu trebuie să fie definitoriu și singurul criteriu în baza căruia îți desfășori activitatea sau relațiile. Trebuie să înțelegem că o doctrină politică pe care unul dintre noi o îmbrățișează este o viziune a fiecăruia dintre noi, dar nu trebuie să fie în primele criterii de activitate. Trebuie să înțelegem faptul că, în administrația locală, o comunicare instituțională eficientă pleacă, în primul rând, de la profesioniști. Profesioniștii și oamenii cu viziune sunt în toate partidele, precum și oamenii cu mai puțină viziune sau chiar rău intenționați sunt în toate partidele, nici o doctrină politică nu deține adevărul suprem.

La fel, în politică, citatul din Ionel Brătianu este foarte aplicabil și la momentul de astăzi.

Dar politica, în completare, la ce spunea Brătianu este și negociere, este și comunicare, este și înțelegere și colaborare. Nu înseamnă că dacă eu am o viziune politică și tu ai o altă viziune politică nu rezultă că nu putem construi ceva împreună, nu înseamnă că o contradicție de opinii la începutul unei dezbateri trebuie să ducă la ceva distructiv. Din contră, trebuie să ducă la ceva constructiv, critica sau viziunea diferită trebuie să fie constructivă, nu distructivă.

Foto RL, Primii trei Regi ai României: Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea

RL: Brătienii și liberalii și-au sacrificat nu numai timpul și banii pentru interesul țării, dar și viziunea politică atunci când și-au dat seama că nu toate ideile în care credeau se puteau aplica în Principatele Române, și apoi în România. Sunt capabili cei din politica din România, de astăzi, nu neapărat cei din USR, să-și sacrifice viziunea lor pentru binele țării?

N.B.: Capabili sunt, dar problema care se pune este dacă vor chestia asta. Din fericire, noi ca popor avem multe capacitați și, în principal, suntem cu un mare potențial, dar de cele mai multe ori nu-l folosim în sensul constructiv. Da, clasa politică românească ar putea, dar e nevoie de sacrificiu pentru că nu trebuie să sune pompos, dar asumarea unei funcții publice și asumarea rolului de conducător al unei localități, al unei UAT implică în primul rând sacrificiu, deschidere către comunitate și viziune spre interesul general, nu spre interesul personal. Presupune și, în aceeași măsură, acceptarea opiniilor constructive și ale celorlalți. Modul de a gândi, indiferent de ce partide compun scena politică la momentul acesta, maniera de a gândi prin care se încearcă să se acrediteze ideea că doar „ eu dețin adevărul suprem, restul nu contează, că eu sunt la putere acum”, ne duce spre involuție, nu spre evoluție. Asta cred.

RL: Ce ați sacrificat de ați reușit, până la urmă, clasificarea conacului Basarab-Brâncoveanu în lista monumentelor istorice?

N.B.: Cred că acest demers pe care l-am inițiat, și sunt bucuros că am reușit ca acest conac, clădirea simbol a orașului Breaza, să fie clasată ca monument istoric, a fost factorul declanșator în decizia de a candida la primăria orașului Breaza. La momentul 2017 când au fost anumite, nu le-aș spune probleme, situația delicată vis-a-vis de conacul Constantin Brâncoveanu și maniera în care s-a tratat toată problema a fost factorul declanșator pentru mine, momentul la care am tras concluzia că dacă nu te implici activ în administrație, nu poți schimba prea multe, mai spre deloc.

Faptul că am reușit acest lucru este mai mult decât mulțumitor, sentimental vorbind. La momentul acesta suntem în procedură de achiziție, administrația publică dorește să achiziționeze întreaga proprietate pe care este situat conacul Brâncoveanu și eu o văd ca pe o reparație morală vis-a-vis de istorie  și ce a însemnat această proprietate pentru orașul Breaza. Moșia Brâncoveanu, deținută de Brâncoveni, a fost împărțită în mai multe bucăți, Brâncovenii donând jumătate din moșia pe care o aveau orașului Breaza. Dacă noi nu înțelegem valoarea pe care o are pentru oraș, valoarea istorică, și nu înțelegem să ne protejăm istoria și să o punem în valoare, ne pierdem identitatea. Nu există localitate, nu există oraș în lumea asta care să aibă o identitate fără să-și promoveze și să-și protejeze istoria din spate.

Foto RL, Conacul Basarab-Brâncoveanu din Breaza

RL: Breaza, fiind poarta către Valea Prahovei, către Sinaia, simboul regalității românești, a avut un monument, „monumentul Celor Trei Regi”. Ce s-a întâmplat cu el?

N.B.: „ Monumentul celor Trei Regi” este menționat și în documente istorice vechi, sunt și poze cu monumentul din anii 40, exact cum arăta atunci, la acel moment. E vorba de Carol I, Ferdinand I și Carol al II-lea. Sunt niște plachete de bronz pe care sunt sculptate chipurile primilor trei Regi ai României, primii Regi constituționali ai României.

Până în anii `70-`80, Drumul Regelui și DN1 era chiar șoseaua care trece acum prin Breaza. DN1 pe care mergem acum, între cele două pasarele de intrare în Breaza, nu exista atunci, acea variantă ocolitoare. Drumul către Sinaia trecea prin Breaza, prin centrul orașului Breaza, prin care ai venit tu acum. Drumul de acum, de prin centrul orașului Breaza, este variantă a DN1 aglomerat, dar în perioada monarhiei și a comunismului, până la începutul anilor `80, era drumul național. Singura conexiune între Câmpina, Breaza și Sinaia. Nu exista altă conexiune.

Monumentul a fost distrus în perioada comunistă, din câte am înțeles, și nu există nici o informație oficială, dar toate plachetele de bronz care cuprindeau simbolurile regale au fost topite, iar bronzul a fost folosit, ca multe altele.

El a fost menținut ca monument, ca un edificiu din beton, dar fără nici un fel de simbol regal sau plachetă montată pe el. Imediat după revoluție, fiind în proximitatea celei mai vechi biserici din Breaza, la momentul acesta fiind considerată cea mai veche clădire din Breaza., Biserica Sf. Nicolae, construită la 1777. Monumentul este exact lângă curtea bisericii. A fost aplicată o cruce pe acel monument, imediat după revoluție.

Văzând poze de pe o carte poștală veche, din anii `30-`40, care arăta monumentul exact cum era el atunci mi-a venit ideea, și, din dragostea pe care o am față de istorie, dar și față de istoria reală a României, am considerat că și acesta este un aspect de reparație morală față de istoria locală și că trebuie să readucem monumentul la exact faza la care a fost construit și să reprezinte fix ce s-a dorit atunci când a fost ridicat.

Plecând de la acea carte poștală, am încercat să identificăm toate detaliile, până la cel mai mic dintre ele, a plachetelor și a tot ce înseamnă element ce a fost aplicat pe acel monument și care a dispărut în perioada comunistă. Am avut, poate norocul, să dau peste un artist în adevăratul sens al cuvântului(n.r. doamna Stănescu Surdu Elena) care ne-a ajutat cu realizarea tuturor obiectelor așa cum era monumentul la acel moment la care a fost edificat, iar anul trecut, de Centenarul Nașterii Regelui Mihai, a fost inaugurat.

Foto RL, Monumentul celor Trei Regi ai României din Breaza

RL: A fost o muncă grea? Ce dificultăți au întâmpinat cei care au trebuit să-l refacă doar după o fotografie?  

N.B.: Cel mai greu aspect a fost reconstituirea detaliilor de pe fiecare plachetă de bronz pentru că era o poză de pe o carte poștală, la dimensiune foarte mică și nici o altă dovadă. Am căutat în arhive, nu am găsit absolut nimic.

RL: Cât a luat practic realizarea monumentului?

N.B.: Realizarea nu a luat foarte mult, practic 6 luni de zile.

RL: Lumea se oprește, vizitează monumentul?

N.B.: Opiniile au fost doar de bine, lumea a fost în general mulțumită și încântată de felul în care arată monumentul, de faptul că a fost restaurat și readus la forma inițială.

RL: Cei mai vechi dintre locuitorii din Breaza își amintesc de monumentul inițial?

N.B.: La ei mă refeream că sunt încântați și bucuroși că revăd monumentul așa cum era când erau ei copii pentru că mai sunt puține persoane care mai trăiesc din perioada respectivă și își mai aduc aminte de monument așa cum era el până să fie distrus de regimul comunist.

Dar persoanele cu care am discutat acum și care-și aduc aminte cum arăta monumentul atunci, mi-au confirmat faptul că este identic și am văzut bucurie în ochii lor că s-a readus la starea inițială.

RL: Ați reușit astfel, prin aducerea în prim-plan a celor două monumente, redarea identității și istoriei orașului Breaza?

N.B.: Da, dar nu ne oprim aici, continuăm. Vis-a-vis de primărie este conacul Brâncoveanu. Acum suntem în procedură de achiziție pentru că, deși este jumătate din parcul central al orașului și clădirea simbol a orașului, el este proprietate privată la acest moment. Am obținut acceptul și hotărârea colegilor consilieri, și le mulțumesc pe această cale tuturor pentru contractarea unui credit pentru achiziționarea proprietății, pentru a reîntregi parcul orașului, pentru a restaura monumentul istoric, pentru a-l pune în valoare și pentru a crea din el un element de atractivitate.

RL: Cine este proprietarul privat la acest moment?

N.B.: O societate privată care l-a achiziționat la începutul anilor 2000 de la cei care îl dețineau, de la moștenitorii familiei Bibescu, nepoatele Principelui George-Valentin Bibescu. Eu sper ca până la finalul anului 2022 să trecem de perioada perfectării contractului de vânzare-cumpărare.

Valoarea estimată a proprietății, rezultată în urma unui raport de evaluare întocmit în septembrie 2020 este de 930000 euro +TVA. Eu am început discuțiile cu proprietarul de la momentul când am preluat mandatul de primar, am găsit deschidere și apreciez atitudinea pe care acesta a avut-o și am ajuns până la urmă ca el să accepte un preț de 710000-720000 de euro+TVA.

Destinația pe care o va avea conacul după ce va fi restaurat, deși nu e bătut în cuie, va fi ca măcar în câteva încăperi din acest conac să fie un muzeu de istorie naturală a orașului Breaza, de etnografie și istorie naturală a orașului Breaza.

Și dacă nu creăm un muzeu în clădirea simbol, atunci unde îl creăm? Adică ar fi un element mai mult decât atractiv, dar și de valoare istorică a orașului.

RL: Și alte planuri?

N.B.: Planurile sunt de dezvoltare pe toate palierele. Pot să spun că de când am preluat mandatul de primar, deși nu am găsit nici o viziune în dezvoltarea orașului, și nu o spun acuzator, ci strict ca realitate, am încercat să identific toate potențialele axe de finanțare și să atrag fonduri din orice sursă, crezând cu tărie că Breaza are nevoie să se dezvolte pe toate palierele. Avem problema apei, a canalizării și a drumurilor, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să luăm în calcul proiecte pentru energie verde, regenerarea urbană și regândirea zonelor din oraș în așa fel încât ele să fie cât mai prietenoase cu mediul și să atragă cât mai mult.

Breaza trebuie să se dezvolte cât mai mult pe partea de turism. Breaza trebuie să atragă cât mai mult pe orice componentă de dezvoltare în concordanță cu viziunea UE.

 Eu am depus, de la momentul când am preluat mandatul, proiecte pe toate axele de finanțare posibile și aici mă refer pe apă-canal, drumuri, iluminat inteligent, transport verde cu autobuze electrice, digitalizare, producerea de energie prin panouri fotovoltaice. Am la momentul acesta un proiect de care sunt mândru și nu sunt implementate prea multe în România de acest gen, producerea de energie termică prin pompe geotermale. Este un proiect cu finanțare de la statul norvegian, am semnat deja contractul de finanțare și urmează să fie implementat în perioada următoare, se adresează doar sediului primăriei care este un mare consumator de utilități. Ori reducerea consumului de gaze naturale și compensarea lui prin energia produsă de pompele geotermale e un plus valoare adus orașului.

RL: Dacă ar fi să definești Breaza în 4-5 cuvinte maxim, la ce te-ai gândi?

N.B.: Aș pleca de la prezent: potențial nevalorificat, prăpastie între administrația locală și comunitate și subdezvoltare.

Dacă vorbim de viitor aș spune așa: Breaza, în primele 10 stațiuni turistice din România. Aș spune variantă pentru toți cei care vor să ducă un trai de viață decent, cât mai aproape de natură, oraș european.

CV Bogdan Cristian Novac

– Este născut la data de 19.11.1983

– A urmat cursurile Liceului Teoretic „Aurel Vlaicu”din Breaza, profilul real, între 1998 și 2002

– În perioada 2002-2008 a urmat cursurile universitare și postuniversitare în București – Universitatea Româno-Americană – Facultatea de Drept și Masterul cu specializarea Dreptul Afacerilor -În perioada 2009-2019 și-a desfășurat activitatea profesională în București

Urmărește România Liberă pe  Twitter, Facebook și Google News!

Cătălin Șerban
Cătălin Șerban
Cătălin Șerban scrie în presă din anul 2019, iar din februarie 2021 la România Liberă. A fost director de comunicare al Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și președinte al acestei organizații. A primit din partea Casei Regale a României, în anul 2015, Medalia „Regele Mihai pentru Loialitate" pentru organizarea excelentă a Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei și pentru devotamentul cu care a promovat ideile și cauza monarhică.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă