» Curtea de la Haga a dat ieri verdictul in cazul Romania vs Ucraina, trasand o linie de "compromis" intre variantele propuse de Kiev si de Bucuresti. Astfel, Romania obtine 80 la suta din suprafata disputata si are dreptul de a exploata circa 70 la suta din resursele de hidrocarburi.
» Analistii sustin insa ca exista riscul declansarii unui val de nationalism impotriva romanilor, pe fondul campaniei preelectorale din tara vecina, mai ales ca presa de la Kiev considera ca prin acest verdict Ucraina a pierdut procesul.
» Presedintele Basescu considera verdictul de la Haga ca fiind "un mare succes" al Ministerului Afacerilor Externe.
Verdictul cu numarul o suta dat ieri de Curtea Internationala de la Haga solutioneaza litigiul dintre Romania si Ucraina privind delimitarea platoului continental al Marii Negre din jurul Insulei serpilor. Judecatorii Curtii au decis ca Romaniei i se recunoaste dreptul suveran pentru o suprafata de 9.700 de kilometri patrati de platou continental si zona economica exclusiva. Astfel, Romania obtine aproape 80 la suta din suprafata de 12.200 de kilometri patrati aflata in litigiu intre cele doua tari. Rossalyn Higgins, presedinta Tribunalului ONU, a anuntat ca Insula serpilor nu influenteaza linia de demarcatie, astfel ca nu s-au pronuntat asupra naturii acestei formatiuni maritime, care a primit o mare teritoriala de 12 mile marine.
Ucraina sustinea, pe de alta parte, in momentul pledoariilor, ca Insula serpilor este o insula si, drept urmare, ar trebui sa beneficieze de mai mult de 12 mile marine.
Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, in urma deciziei, Romania are dreptul de a exploata circa 70 la suta din rezervele de hidrocarburi aflate in zona platoului continental, Bogdan Aurescu, avocatul Romaniei la Haga, a spus, dupa aflarea verdictului, ca aceste resurse sunt estimate la circa 70 de miliarde de metri cub de gaz si 12 milioane de tone de petrol. Totodata, Aurescu a mentionat ca decizia reprezinta "o solutie avantajoasa pentru Romania" si in acelasi timp "echitabila pentru Ucraina".
Armand Gosu, specialist in problemele spatiului ex-sovietic, considera ca decizia luata ieri, la Haga, reprezinta "incheierea unei perioade foarte lungi" deoarece, "dupa mai bine de 40 de ani, in sfarsit, s-a incheiat acest diferend, ceea ce poate reprezenta o relansare a relatiilor cu Ucraina". Specialistul in geopolitica moldovean Oleg Serebrian argumenteaza, la randul sau, ca ambele state sunt castigatoare pentru ca, astfel, se reconfirma frontiera existenta intre Romania si Ucraina. Serebrian sustine ca "Romania nu a recunoscut niciodata zona respectiva ca apartinand Ucrainei si acum a luat-o, iar Kievului, care a tot castigat din punct de vedere teritorial din 1939 incoace, ii revine 20 la suta din platoul continental, de aceea nu a fost dezavantajat". Pe de alta parte, Armad Gosu subliniaza ca Romania "a primit ceea ce a negociat cu Uniunea Sovietica in 1987 sau chiar mai putin".
Presedintele Traian Basescu, aflat in Ungaria, a anuntat decizia de ieri ca pe "un mare succes", iar ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a explicat ca prin solutia de la Haga "se stinge un litigiu dintre tari vecine care dureaza de 42 de ani" si "se confirma faptul ca pozitia partii romane a fost intemeiata din punctul de vedere al dreptului international".
De partea cealalta, viceministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Alexandr Kupsinin, ar fi declarat presei ucrainene ca este multumit de "compromisul intelept" al Curtii de la Haga, mentionand ca "este foarte important ca din relatiile romano-ucrainene a fost omisa ultima situatie problematica". Kupsinin considera totusi ca nepronuntarea Tribunalului ONU asupra naturii Insulei serpilor consfinteste de fapt statutul de insula al acesteia, in conditiile in care Romania a incercat sa demonstreze ca Insula este doar o stanca fara viata sociala si economica. Ambasadorul Ucrainei la Bucuresti si seful diplomatiei autohtone au propus transformarea fostei zone de litigiu intr-una de cooperare.
Analistii considera insa ca decizia magistratilor de la Haga ar putea fi speculata la Kiev si folosita pentru a alimenta nationalismul anti-romanesc, mai ales in contextul in care Kievul se pregateste in acest an de alegeri prezidentiale, iar credibilitatea presedintelui proocidental Viktor Iuscenko este in continua scadere. Armand Gosu argumenteaza ca "in presa rusa si ucraineana, se pot observa semne de agitatie prorusa, anti-UE si anti-Occidentale si care sugereaza ca Romania a avut dreptate numai pentru ca este membru UE si NATO". De aceeasi parere este si Oleg Serebrian, care sustine ca "se poate declansa un val de nationalism impotriva minoritatii romane din Ucraina. Ar putea fi atacate localuri asociate cu romanii sau monumente, iar daca acest lucru se intampla s-ar cere o reactie ferma din partea UE si a Romaniei".
Armand Gosu subliniaza insa necesitatea ca, si dupa acest verdict, "Ucraina sa ramana orientata spre Occident, sa fie stabila", iar impreuna cu Romania sa rezolve si celelalte dosare – Canalul Bastroe si problema drepturilor minoritatii romane din Ucraina.
» Litigiul dintre Romania si Ucraina
Pe 4 februarie 1948 premierul Romaniei, Petru Groza, facea cadou Insula serpilor noului aliat al tarii, Uniunea Sovietica, impreuna cu alte cateva insulite din zona Chilia. In 1967, Romania a demarat tratativele cu sovieticii pentru demarcarea platoului continental al Marii Negre. Ultimele negocieri cu Uniunea Sovietica au avut loc in 1987, iar dupa destramarea imperiului sovietic Bucurestiul a continuat negocierile cu Kievul, fiindca Ucraina a mostenit situatia de frontiera a fostei URSS, deci si Insula serpilor. In 1997, autoritatile autohtone au incheiat tratatul de baza cu Ucraina, necesar aderarii Romaniei la NATO, care prevedea ca, in cazul in care cele doua tari nu ajung la o solutie cu privire la delimitarea platoului continental, se poate recurge la Curtea de la Haga.
Dupa sase ani de negocieri, in 2004, cele doua tari au apelat la Tribunalul ONU pentru rezolvarea diferendului. Incepand din acel moment guvernul de la Kiev si-a facut o strategie consistenta in a demonstra ca Insula serpilor este locuita – a deschis o banca, a construit un hotel, un muzeu si a inclus aceasta formatiune printre obiectivele turistice ale tarii.
