Noul tratat pe baza caruia va functiona UE introduce pentru prima data functiile comunitare de ministru de Externe si de presedinte. Pe baza Tratatului de la Lisabona, cetatenii romani vor putea sa dea statul in judecata la instantele europene nu doar pe spete care tin de drepturile omului, asa cum se intampla pana acum, ci si pentru chestiuni administrative sau de alta natura.
Tratatul de la Lisabona, menit sa imbunatateasca puterea de actiune a Uniunii Europene, care, desi are 27 de membri, functioneaza dupa regulile unei Uniuni formate din 15 state, va intra in vigoare, cel mai probabil, pana la sfarsitul anului. Profesorul de stiinte politice Daniel Barbu ne-a explicat ca printre schimbarile pe care le aduce Tratatul de la Lisabona se numara si faptul ca, pentru prima data, "cetatenia europeana devine consistenta si coerenta, capatand dimensiuni juridice clare", astfel incat "va creste capacitatea cetatenilor de a se opune propriilor state".
De pilda, profesorul Barbu considera ca, in conditiile in care, pana acum, cetatenii romani puteau da in judecata Romania la Curtea Europeana a Drepturilor Omului numai pentru chestiuni legate de drepturile fundamentale ale omului, cum ar fi libertatea de exprimare si proprietatea, dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, "tipul de materii juridice va fi mai larg". In plus, documentul introduce dreptul de initiativa legislativa pentru cetatenii europeni, astfel incat un milion de europeni din diverse state membre pot prezenta Comisiei Europene diverse propuneri.
Mai mult, Radu Carp, prodecanul Facultatii de stiinte Politice din cadrul Universitatii Bucuresti, ne-a explicat ca, prin noul tratat, "una dintre procedurile care ating suveranitatea nationala este cea a protocolului dintre Parlamentul European si cel national, caruia ii creste importanta in luarea deciziei europene". Acest mecanism exista si pana acum, insa sub forma unei proceduri de lucru puse la punct de Comsia Europeana, care prevedea ca deciziile legislative sa fie trimise direct statelor membre. Potrivit unei statistici recente a Comisiei, Parlamentul Romaniei este printre cele mai lenese din UE, constatand ca deputatii si senatorii de la Bucuresti nu au avut nici un fel de reactii fata de deciziile luate de Comisia Europeana. si Radu Carp subliniaza ca trebuie schimbat regulamentul celor doua Camere ale Parlamentului autohton, astfel incat propunerile de acte legislative comunitare sa fie tratate la acelasi nivel cu cele nationale.
Pentru prima data in istoria constructiei europene, Tratatul de la Lisabona prevede infiintarea postului de presedinte al UE, precum si a celui de Inalt Reprezentant al Politicii Externe si de Securitate Comune (PESC), echivalentul unui ministru de Externe. Fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu ne-a spus ca "acestea sunt institutii noi, iar statele membre vor avea o reprezentare noua, comuna, desi competentele nationale, cele europene si cele ale Comisiei nu sunt inca clar delimitate". Din aceasta cauza, Cristian Diaconescu argumenteaza ca problemele importante de politica externa "care ar putea genera sensibilitati", cum a fost interventia armata in Irak sau recunoasterea independentei Kosovo, "vor ramane in sarcina statelor nationale", in timp ce reprezentantul UE pentru Politica Externa "va fi limitat in organizarea componentei de reprezentare a UE, a problemei vizelor sau a liberei circulatii".
In aceste conditii, Daniel Barbu sustine ca "nu se poate vorbi de o unificare a politicii externe, ci doar de o politica comuna care va avea un cadru structurat", iar in urma negocierilor "ramane de vazut ce se poate delega in acest domeniu, in cazul in care se va delega ceva sau daca nu cumva Inaltul Reprezentant al PESC nu va fi doar un purtator de cuvant al reuniunii ministrilor Afacerilor Externe ai statelor membre". Comisarul european din partea Romaniei, Leonard Orban, a declarat pentru Euractiv.ro ca, in afara de faptul ca acest serviciu "va prelua diplomati din statele membre", va prelua si "unele dintre competentele ministerelor de Externe" si "va avea actiuni care vor putea sa nu coincida cu ale acestora".
In schimb, Cristian Pirvulescu, presedintele Asociatiei ProDemocratia, spune ca Romania, "daca ar fi simtit ca suveranitatea ii este afectata, ar fi reactionat ca Franta sau ca Marea Britanie si ar fi cerut mai multe lamuriri". Pe de alta parte, Radu Carp atrage atentia ca autoritatile autohtone nu ar fi putut sa aiba o reactie similara cu state ca Germania, Cehia si Franta, deoarece "Curtea Constitutionala din Romania nu poate verifica daca un tratat european este sau nu impotriva Constitutiei, pentru ca in Legea fundamentala exista o prevedere potrivit careia dreptul comunitar are intaietate asupra celui intern".
» Sefia UE si inaltul reprezentant al PESC
Pentru presedintia UE, premierul Belgiei, Herman Van Rompuy, este cotat cu cele mai mari sanse, potrivit AFP. In cursa pentru sefia UE s-au mai inscris si fostul premier britanic Tony Blair, premierul Olandei, Jan Peter Balkenende, dar si ex-cancelarul austriac Wolfgang Schüssel. Marii favoriti pentru ocuparea postului de "ministru" de Externe al UE sunt David Miliband, seful diplomatiei engleze si protejat al lui Tony Blair, Massimo D’Alema, ex-ministru de Externe al Italiei, comisarul pentru Extindere, Olli Rehn, si Carl Bidt.
