Cercetători români şi norvegieni au lucrat la un proiect de mediu care, dacă va fi susţinut, va duce la salvarea solurilor dobrogene degradate şi la consolidarea zonei costiere.
Ideea proiectului aparţine prof. Bogdan Negrean Pîrjol, asist. univ. la Facultatea de Farmacie din cadrul Universităţii Ovidius. Cadrul didactic a lucrat în echipă cu specialişti de la Universitatea Politehnică din Bucureşti şi de la Institutul de Cercetare a Apei din Norvegia. „Plimbându-mă pe malul mării şi văzând atâtea alge şi atâta descompunere şi ştiind problemele pe care le au turiştii şi hotelierii cu acest aspect, am făcut o conexiune cu alt deşeu, de la staţiile de epurare. Mi-a venit ideea să le amestec pe amândouă şi să valorificăm cele două biomase”, explică dascălul. Aşadar, cele două surse de materii prime, biomasa algală şi nămolul rezidual, au fost transformate, în laborator, după mai multe teste, într-un biocompozit fertilizator, experimentat deocamdată în agricultura industrială, la scară mică.
„S-a reuşit să se crească în ghivece, pe baza fertilizantului, nişte plante. Din punctul nostru de vedere este un succes total”, a precizat coordonatorul proiectului, Maria Nastac, preşedintele Asociaţiei de Protejare a Omului şi a Mediului pentru o Dezvoltare Durabilă în Lume.
Proiectul a fost finanţat în proporţie de 90% de către partenerii norvegieni. Pentru continuarea programului ar mai fi nevoie de câteva milioane bune de euro. „Acest biosolid este gândit şi testat pentru a îmbunătăţi solurile dobrogene şi pentru reabilitarea zonelor costiere ale litoralului care se prăbuşesc. Sperăm să continuăm. Ar trebui să găsim o formulă pentru a trece la scară reală”, este de părere prof. Aurelia Meghea, Universitatea Politehnica din Bucureşti.
Investiţia trebuie continuată
Specialiştii spun că pentru continuarea fertilizării anumitor genuri de plante ar trebui gândită proiectarea unui fabrici de produs fertilizant, respectiv o instalaţie specializată, la scară industrială. Fiecare dintre materiile prime cercetate, algele marine, respectiv nămolul rezidual de la apele orăşeneşti, conţin nutrienţi, micro elemente pentru sol, foarte bune pentru agricultură, dar care, lăsate libere, neprelucrate, se transformă în deşeuri toxice. Biosolidul ecologic rezultat din îngrăşămintele naturale poate fi folosit cu succes în horticultură.
