Un camion in marsarier intra in miez de noapte in geamul unui supermarket din Germania. Fara a se sinchisi de urletul alarmei, mai multi indivizi mascati disloca bancomatul cu ajutorul unor cabluri de otel, il urca intr-un autoturism de lux si dispar in bezna. Sositi la fata locului, politistii constata ca autocamionul este furat de curand. La fel si limuzina, cu tot cu numere de inmatriculare. In timp ce politistii fac masuratori, vizioneaza inregistrarile video si cauta martori, hotii taie bancomatul cu aparatul de sudura autogen si ii golesc continutul. Infractorii romani au mai dat o lovitura!
Exportul de „criminalitate” romaneasca a afectat aproape toate tarile din Vestul Europei. Special pentru combaterea acestui fenomen IGPR a infiintat Serviciul pentru Combaterea Infractiunilor Savarsite de Cetatenii Romani in Strainatate (SCISCRS).
Furturile, in topul infractional
Dintre infractiunile de natura judiciara de care se fac vinovati cetatenii romani in strainatate, de departe furturile sunt cele mai numeroase. Romanii fura aproape orice lucru de valoare: bani, bijuterii, ceasuri, cosmetice, masini, aparatura electronica, electrocasnice, telefoane mobile etc. Majoritatea acestor spargeri se dau la magazine. Cele mai „calcate” de hoti au fost centrele comerciale din Franta si Italia. Alte bande de infractori romani s-au specializat pe furturile din bancomate cu ajutorul cardurilor clonate. In acest mod, mai multe banci au fost pagubite cu sute de mii de euro. In toate cazurile de acest gen, politiile straine au solicitat, prin intermediul Centrului de Cooperare Politieneasca Internationala, sprijinul Directiei de Investigatii Criminale din IGPR. Ofiterii SCISCRS care au colaborat la anchete au ajutat nu numai la prinderea infractorilor (multi dintre ei reusind sa se intoarca in Romania fara sa fie prinsi), dar si la recuperarea unor bunuri provenite din furturi. De pilda, la sfarsitul anului trecut, la solicitarea autoritatilor austriece, politistii romani au reusit sa recupereze bijuterii din aur, ceasuri si alte bunuri, in valoare totala de aproximativ doua milioane de euro. Valorile fusesera trimise in tara de membrii unei bande de springari romani, care sparsesera in Viena zeci de locuinte.
Banci jefuite in Germania
Desi sunt recunoscuti in general pentru comiterea unor infractiuni nonviolente, romanii nu se dau in laturi nici de la lucruri mai „serioase”. Ofiterii SCISCRS, specializati in investigatii criminale, au ajutat autoritatile germane in anchetarea unor jafuri la banci. Informatiile anchetatorilor conduceau la ipoteza ca autorii erau romani. Politistii IGPR au ajutat la prinderea catorva dintre membrii gruparii, care se intorsesera in tara. Ceilalti infractori au fost capturati in Germania. Potrivit surselor judiciare, talharii vizau banci mai mici, unde masurile de paza erau mai slabe. Dupa ce anihilau paznicii, hotii ii determinau pe angajatii bancii, prin amenintare, sa deschida seiful. In camera de valori, golita de bani, erau inchisi apoi lucratorii bancari, pentru a nu chema politia. La un singur hold-up, hotii reuseau sa fure peste 80.000 de euro.
Ofiterii SCISCRS au intocmit o harta cu principalele zone din tara, „exportatoare” de criminalitate in Vest. Potrivit politistilor, cei mai multi cetateni romani suspecti sau autori de infractiuni in strainatate provin, in ordine, din judetele Bacau, Suceava, Dolj, Galati, municipiul Bucuresti, Timis, Ialomita Neamt, Mehedinti, Constanta, Vrancea, Arad, Maramures, Teleorman, Iasi, Braila si Caras-Severin. Celelalte zone ale Romaniei au o pondere neinsemnata pe aceasta harta criminogena. In fiecare din judetele „cu probleme” SCISCRS a infiintat compartimente. Formate din doi sau trei ofiteri, aceste birouri participa, in teritoriu, la anchetele la care este solicitat sprijinul SCISCRS.
Peste 100 de bancomate furate cu totul
Unul dintre cele mai importante cazuri rezolvate de politia unui stat strain, la care si-au adus contributia ofiterii SCISCRS, a fost furtul a peste 100 de bancomate din Germania, Elvetia, Franta, Austria si Luxemburg. Prejudiciul total creat de hoti se ridica la uriasa suma de zece milioane de euro. In perioada 2002-2005 autoritatile acestor state s-au confruntat cu un val de astfel de fapte, toate avand acelasi mod de operare: dislocarea automatelor bancare din suporturi cu ajutorul unor cabluri din otel, care erau legate de autovehicule puternice, furate anterior. Ulterior, bancomatele erau incarcate in autoturisme, care la randul lor erau sustrase cu putin timp inainte de comiterea spargerilor. Toate furturile s-au produs noaptea, dupa incheierea programului magazinelor in care erau amplasate bancomatele. Potrivit politistilor, primele spargeri au fost comise in regiunea Sudhessen din Germania. In aprilie si mai 2003 hotii au mai incercat sa sustraga un automat bancar, amplasat intr-un complex comercial din localitatea Weiterstadt. La prima tentativa, cablul din otel s-a rupt, iar la a doua hotii au fost nevoiti sa fuga dupa ce au fost surprinsi de soferul unui autotransportor. Ulterior, grupul infractorilor nu a mai avut ghinion, reusind sa sustraga zeci de bancomate. Hotii, deosebit de meticulosi, pregateau in cele mai mici detalii fiecare lovitura. Cu o zi inainte de spargere, acestia furau un autoturism, de obicei de lux – Mercedes sau BMW -, caruia ii schimbau numerele de inmatriculare cu unele sustrase de la o alta masina. In acelasi timp, subtilizau un autovehicul puternic – camion, tractor sau microbuz. Cu cele doua masini infractorii se deplasau noaptea la magazinul vizat. Intrau cu camionul direct prin geamul sau usile localului in care se afla automatul bancar, il dislocau cu cablurile din otel si-l urcau in autoturism. Totul dura doar cateva minute. Ulterior, bancomatele erau taiate cu aparatul de sudura autogen si dupa golire erau abandonate. Politia germana a descoperit ca cei mai multi membri ai gruparii erau cetateni romani.
Urmariri ca-n filme si evadari spectaculoase
Autoritatile germane au solicitat sprijinul Politiei Romane pentru rezolvarea acestui caz. La scurt timp, anchetatorii au aflat identitatea a sapte cetateni romani, care faceau parte din banda hotilor: Mihai Peniuc, 37 de ani, din comuna Serbauti, judetul Suceava, considerat capul gruparii, Manole Brailescu, 40 de ani, Marian Zaharia, 33 de ani, fratele sau, Vasile Zaharia, 37 de ani, toti trei din comuna Umbraresti, judetul Galati, Vasile Filimon, 39 de ani, din Bucuresti si Gheorghe Hahuie, 39 de ani, din Timisoara. Pe 20 octombrie politia a reusit sa-i captureze pe trei dintre romanii care au bagat spaima in bancile germane. Aflati la bordul unui autoturism, acestia au incercat sa forteze un baraj rutier al politiei franceze din localitatea Colmar. Initial, hotii chiar reusisera sa treaca de baraj, dar dupa o urmarire ca-n filme pe strazile orasului au fost capturati. Bucuria anchetatorilor a fost insa de scurta durata pentru ca, dupa cateva saptamani de detentie intr-un penitenciar, cei trei au reusit sa evadeze, ascunzandu-se in Romania. Nici aici nu au stat prea mult, deoarece s-au intors in Germania pentru a da alte lovituri. In acest timp ofiterii SCISCRS au facut schimb de informatii cu autoritatile germane privind membrii gruparii. In octombrie 2005 a fost prins in flagrant Silviu Sauciuc in timp ce incerca sa disloce un bancomat din cantonul Neuchatel, Elvetia. A fost inceputul sfarsitului pentru banda de hoti a lui Peniuc. A urmat o avalansa de arestari. In orasul german Manheim au fost capturati doi din cei trei romani care in 2004 reusisera sa evadeze spectaculos din inchisoarea franceza. Capul gruparii de hoti, Mihai Peniuc, a cazut pe 4 noiembrie 2005, fiind capturat impreuna cu trei „locotenenti” de catre politia franceza la Nancy.
