Peste 20 de administratori si presedinti au fost acuzati in ultimele luni de grave fapte penale, de la falsuri in acte la delapidare.
Instantele civile si penale sunt asaltate de sute de actiuni depuse de membrii unor asociatii, care reclama abuzuri comise de cei din conducere.
De la inceputul anului si pana in prezent, autoritatile constanteane s-au confruntat cu mai multe cauze penale, in care administratori de bloc si presedinti ai unor asociatii de proprietari au fost acuzati de savarsirea unor grave infractiuni. In primele cinci luni ale acestui an s-au inregistrat mai bine de 20 de astfel de plangeri. Ultimul caz este cel al unui administrator din Eforie Nord, trimis in judecata, in lipsa, pentru delapidarea a 174 de milioane lei. Izabela Silvia Carabageac a reusit sa fuga intre timp in Germania cu suma sustrasa din fondurile asociatiei in perioada 2003-2005. Din nefericire, cazul de la Eforie nu este nici pe departe singular. O parte dintre administratori, asa cum a fost cazul la Eforie, profita de ignoranta membrilor din asociatie si comit fapte penale, reusind apoi sa scape nepedepsiti. La multe asociatii, comisia de cenzori si controlul asupra activitatii presedintilor lipsesc cu desavarsire. Din acest motiv, apar numeroase abuzuri, care scoase ulterior la iveala fac obiectul unor actiuni in instanta, civile sau penale. Purtatorul de cuvant al Tribunalului Constanta, judecator Razvan Anghel, a declarat ca pe rolul Sectiei Civile se afla in curs sute de dosare privind litigii ale unor asociatii de locatari. O mare parte din vina pentru astfel de situatii apartine insa si proprietarilor, care nu se implica din timp in "viata" comunitatii si doar se multumesc sa reclame atunci cand erorile, abuzurile sau infractiunile administratorilor ii afecteaza in mod direct. Problema este ca la unele asociatii care numara sute de membri, presedintii sunt alesi de o "Adunare Generala" formata din doar cativa locatari. Comisia de cenzori si comitetul de conducere sunt adesea institutii care exista doar pe hartie, iar modul in care se lucreaza este plin de erori, adeseori cauzate de lipsa unor cunostinte minime de legislatie. Presedintii "de bloc" sunt alesi, astfel ca ei nu sunt obligati sa fie titularii unor atestate eliberate de Uniunea Asociatiilor de Proprietari. Nu fac cursuri de pregatire si nu sunt obligati sa arate daca au sau nu cazier. In acest timp, in prezent, pentru a fi administrator "de scara" trebuie sa faci cursuri si sa faci dovada unui trecut respectabil. Administratorii scoliti ajung insa apoi la mana unui presedinte care isi inchipuie ca le stie pe toate si care ia deciziile principale in ce priveste comunitatea.
Cazuri deosebite
In urma cu cateva luni, in timpul unor verificari contabile la o asociatie de proprietari, un administrator a decedat ca urmare a unui stop cardiac. S-a descoperit ca toti banii asociatiei erau trecuti in contul sau personal, aflat la o banca din oras. Era vorba despre cateva sute de milioane de lei, bani adunati de la locatari pentru diverse obligatii. Presedintele asociatiei a declarat comisiei de control ca luase aceasta decizie impreuna cu victima, pentru a obtine dobanzile care sunt ceva mai mari la persoanele fizice. Presedintele a declarat ca banii proveniti din dobanzi urmau a fi folositi tot in beneficiul asociatiei, declaratie care, evident, nu putea fi demonstrata. Dupa control, presedintele a mers la banca pentru a ridica sumele asociatiei. Evident, banca a refuzat intrucat sutele de milioane erau pe numele administratorului, iar presedintele nu era trecut nici macar ca imputernicit. Banii asociatiei au ajuns asadar la mostenitorii defunctului, care s-au trezit peste noapte bogati. Intre acesti multimilionari si asociatie a inceput un litigiu juridic care continua la instanta si in aceasta perioada. Un alt caz interesant este cel al unui administrator care a fost reclamat pentru o lipsa in gestiune de 200 de milioane de lei. Omul a declarat ca acesti bani i-au fost ceruti de "sef", adica de presedintele asociatiei, pentru ca acesta sa isi poata cumpara un autoturism Tico. Evident, "seful" nu a recunoscut nimic, iar administratorul s-a trezit inculpat intr-un dosar penal. Pentru a face fata situatiilor confuze impuse de legislatie, unii presedinti (care nu au intentii oneroase) ajung sa comita abuzuri si ilegalitati, culmea, pentru binele comunitatii pe care o conduc. Un exemplu este cel al contractelor simulate de prestari servicii. Pentru a evita plata unor impozite derivate din conventiile impuse de lege, cu diversi meseriasi, sefii unor asociatii comit falsuri. Astfel, dupa ce un tamplar sau sudor isi face treaba, el isi cere plata, dar nu vrea neaparat un contract, pentru a nu plati taxe la stat. Asociatia face un act fals in care scrie ca a achizitionat, de exemplu, 20 de becuri pentru scara, iar acei bani ajung in buzunarul meseriasului. Aceasta este o practica foarte des intalnita la Constanta, zeci de administratori si presedinti apeland la astfel de tertipuri.
Locatii de vacanta
Faptul ca nu mai exista carti de imobil face ca adesea presedintii sa nu aiba habar cine locuieste efectiv in zona lor de competenta. Exista in Constanta sute de apartamente cumparate de straini sau persoane din tara, imobile folosite mai mult in perioadele de vacanta. Aceste apartamente se vand, se cumpara, se inchiriaza fara ca tranzactiile sa fie inregistrate undeva si fara ca cei din conducerea asociatiei sa stie ceva.
Cauza fraudelor
"Exista intr-adevar multe situatii in care administratorii dispar cu banii oamenilor sau comit alte ilegalitati. Acest lucru se intampla insa pentru ca la unele asociatii legea nu se respecta. O mare vina o au membrii acelor asociatii care nu participa de la inceput la activitatea organizatiei, ci se multumesc doar sa reclame ulterior, atunci cand apar probleme. Trebuie sa existe un comitet executiv, o comisie de cenzori si atunci cand aceste entitati isi fac treaba asa cum trebuie, nu pot aparea infractiuni. Banii asociatiei se tin la banca, in contul organizatiei, si nu in buzunar, cum fac unii administratori. Administratorii asociatiilor afiliate la noi fac cursuri de pregatire, dar in alte organizatii; pe aceste posturi ajung cei care tipa mai tare si care nu au nici un fel de pregatire."
Marcel Dragu, presedintele Uniunii Asociatiilor de Proprietari
