19.7 C
București
sâmbătă, 27 iulie 2024
AcasăSpecialIndicatoare rutiere in curti si pe aratura

Indicatoare rutiere in curti si pe aratura

» DN5 Bucuresti-Giurgiu a devenit cel mai semnalizat drum national din Romania, surclasand chiar si Autostrada Soarelui.

» Indicatoarele – dintre cele mai scumpe de pe piata – sunt montate in locatii inutile, la iesirile din toate drumurile forestiere si comunale care strajuiesc soseaua, din curtile caselor de pe margine sau chiar din aratura.

» Cele 33 de milioane euro cheltuite pentru reabilitarea si semnalizarea DN5 provin din fonduri europene, prin ISPA, si de la bugetul de stat.

» Oficialii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) refuza sa spuna, concret, cate indicatoare rutiere au cumparat si la ce pret, iar cei ai producatorului "Auto Semnal" Cluj nu-si mai amintesc exact cate indicatoare au vandut.

» "Coalitia pentru Drumuri Sigure" a reclamat ministrului Orban ca "Auto Semnal" este firma controlata de fostul director al CNADNR Mircea Pop si a fost impusa antreprenorului.

 

DN5 Bucuresti-Giurgiu a devenit cel mai semnalizat drum national din Romania, surclasand chiar si Autostrada Soarelui. Indicatoarele – dintre cele mai scumpe de pe piata – sunt montate in locatii inutile, la iesirile din toate drumurile forestiere si comunale care strajuiesc soseaua, din curtile caselor de pe margine sau chiar din aratura. Cele 33 de milioane de euro cheltuite pentru largirea DN5 de la doua la patru benzi si semnalizarea acestuia provin din fonduri europene, prin ISPA, si de la bugetul de stat. Cu toate acestea, oficialii Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) refuza sa spuna concret cate indicatoare rutiere au cumparat si la ce pret, sustinand ca valoarea lucrarilor de semnalizare este inclusa in valoarea totala a contractului de reabilitare. Nici reprezentantii "Auto Semnal" Cluj nu-si mai amintesc exact cate indicatoare au vandut statului in calitate de furnizor al antreprenorului italian ITINERA Spa. "Coalitia pentru Drumuri Sigure" a reclamat ministrului Orban ca "Auto Semnal" este firma controlata de fostul director al CNADNR Mircea Pop si a fost impusa antreprenorului drept conditie pentru receptionarea finala a lucrarii.

Darnicia cu care Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a platit lucrarile de reabilitare a DN 5, intre Adunatii Copaceni si Giurgiu, a permis constructorului sa instaleze indicatoare rutiere chiar si acolo unde nu era nevoie. In numeroase locuri exista semne de circulatie cu semnificatia "Interzis la stanga", desi mijlocul drumului este deja marcat cu o linie continua dubla care, conform Codului Rutier, inseamna exact acelasi lucru. In alte cazuri, indicatoarele ii avertizeaza pe soferi ca le este interzis sa mearga spre stanga, desi e evident ca la stanga este doar un camp arat. Cel mai evident exces de zel s-a facut cu indicatoarele "Stop" si "Obligatoriu la dreapta". Acestea au fost montate la iesirile din toate drumurile forestiere si comunale care strajuiesc DN 5, dar si din curtile caselor de pe margine. In cel putin doua cazuri, ansamblul de indicatoare "Stop" si "Obligatoriu la dreapta" a fost instalat in dreptul unor podisti care se termina intr-un camp arat.
In fine, pentru drumuri de carute sau iesiri din curti s-au folosit indicatoare de mari dimensiuni, din tabla de aluminiu, foarte scumpa, si acoperite cu folie retroreflectorizanta clasa a II-a, de cea mai buna calitate. Standardele de semnalizare in vigoare impun montarea de astfel de semne pe soselele de mare viteza, unde e nevoie de vizibilitate mare, si nu pe cele cu trafic redus.

Asa s-a ajuns la un pret dublu per indicator decat daca s-ar fi folosit solutii mai ieftine, dar eficiente. Din ofertele ce ne-au fost puse la dispozitie de furnizorii din domeniu reiese ca un metru patrat de folie clasa a II-a, precum cea folosita pe DN 5, costa intre 28 si 30 de euro. In schimb, o folie clasa I, utilizata de obicei pentru drumuri comunale sau judetene, ar fi scos din bugetul CNADRN numai 15 euro. "Pentru iesirile din drumurile comunale se putea folosi tabla de otel, la care se aplica folie reflectorizanta clasa I. Ar fi costat la jumatate", ne-a confirmat un producator de indicatoare.

33 milioane de euro pentru reabilitare

Banii pentru reabilitarea acestei sosele au venit din fonduri europene, prin ISPA, si de la bugetul de stat. Beneficiarul programului, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale, a refuzat sa ne transmita, in raspunsul oficial pe care l-am cerut, cate indicatoare rutiere au fost montate pe sectorul Adunatii Copaceni-Giurgiu. De asemenea, oficialii CNADNR au refuzat sa ne indice si care a fost pretul oficial per bucata pentru indicatoarele montate in exces.

In schimb, ni s-a transmis ca "semnalizarea rutiera pe DN5, Bucuresti-Giurgiu, km 23±200 – 59±100 a fost executata de catre ITINERA SpA, in cadrul contractului de lucrari «Largire la 4 benzi a DN, Adunatii Copaceni-Giurgiu», semnat la data de 02.09.2002, in valoare de 33.840.040 euro, in urma desfasurarii unei licitatii internationale, in anul 2002; valoarea lucrarilor de semnalizare este inclusa in valoarea totala a contractului mai sus mentionat; proiectul tehnic care a stat la baza executiei lucrarilor a fost aprobat de catre Inspectoratul General al Politiei Rutiere".

Producatorul indicatoarelor rutiere montate pe DN5 este firma "Auto Semnal" SRL Cluj. Nici oficialii acestei firme nu ne-au putut spune clar cate semne de circulatie au vandut statului, prin antreprenorul italian "Itinera" Spa. "Noi am avut un contract initial cu Itinera pentru un anumit numar de indicatoare. Nu va pot spune acum cate au fost, pentru ca programul s-a derulat in doua etape. Antreprenorul le-a montat in functie de proiectul initial al drumului", ne-a declarat directorul "Auto Semnal", Ioan Gherle.

Acesta a admis ca un indicator de tip "Stop" montat pe DN 5 costa un milion de lei (aproximativ 30 de euro), folia reflectorizanta clasa a II-a – 28-30 de euro, iar un stalp de sustinere – 500 de lei (circa 15 euro). "Nu puteam monta indicatoare de otel, pentru ca nu puteam oferi garantie de zece ani. Noile standarde prevad indicatoare de dimensiuni mari pentru drumurile nationale. Nu stiu unde s-au montat de fapt acestea, eu am fost pe acel drum doar de doua ori", a precizat directorul clujean. Totusi, in viziunea sa, "semnalizarea s-a facut bine" pe Bucuresti-Giurgiu.

Firma de indicatoare, impusa antreprenorului italian?
Surse din domeniul sigurantei rutiere afirma ca firma "Auto Semnal" n-ar fi straina de Mircea Pop, fost sef al Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale, chiar daca numele lui Pop nu se regaseste printre actionari. Directorul "Auto Semnal", Ion Gherle, a negat, nu foarte convins, legaturile dintre firma clujeana si Mircea Pop. "Nu, nu este nici o legatura. Domnul Mircea Pop a fost mai demult…", ne-a declarat Ion Gherle, dupa care a refuzat sa termine explicatia.
De altfel, informatia circula printre specialistii in siguranta rutiera. Intr-un memoriu trimis ministrului Transporturilor, Ludovic Orban, la scurt timp de la instalare, trei ONG-uri care au constituit "Coalitia pentru Drumuri Sigure" sesizau ca "Auto Semnal" este legata prin fire invizibile de Pop: "Societatea Auto Semnal SRL Cluj, firma in spatele careia se afla Mircea Pop, fost director general adjunct al CNADNR si fost director al Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Cluj, a fost impusa de CNADNR ca furnizor pentru semnalizarea rutiera atat constructorului (Itinera Spa – n.r.), cat si consultantului". Memoriul mai acuza ca a devenit o uzanta ca antreprenorii straini sa fie obligati sa foloseasca doar furnizorii agreati de CNADNR, sub amenintarea ca, in caz contrar, nu li se receptioneaza lucrarile.
Reprezentantii societatii italiene "Itinera" Spa, fosta "Grassetto", antreprenorul caruia CNADRN i-ar fi impus furnizorul de semne de circulatie pe DN5, nu au putut fi contactati. z

CAPCANA GIRATORIE PENTRU SOFERI
In primul sens giratoriu de pe sectiunea de drum Adunatii Copaceni-Giurgiu, am numarat nu mai putin 26 de indicatoare de cea mai buna calitate. Proiectul drumului, aprobat de conducerea CNADNR, a folosit fiecare centimetru de pamant pe care l-a gasit pentru a se monta cat mai multe semne de circulatie.
Dar daca ar fi sa respecte intocmai semnificatia acestor indicatoare, un sofer care pleaca din Bucuresti nu ar ajunge niciodata la Giurgiu.
Asta pentru ca la intrarea in sensul giratoriu conducatorul auto este avertizat ca trebuie sa o ia "Obligatoriu la dreapta", nefiindu-i permis sa mearga inainte.
Greseala vine din asemanarea dintre indicatorul acesta si cel care ii cere soferului sa ocoleasca centrul intersectiei.

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă