17.7 C
București
sâmbătă, 5 octombrie 2024
AcasăSpecialIncunabulele "neştiute" de la Cluj

Incunabulele „neştiute” de la Cluj

Filiala clujeană a Academiei are în patrimoniu câteva sute de incunabule, tipărituri care da-tea-ză de la începuturile artei tipografice. Biblioteca clujeană a Academiei a fost înfiinţată în 1950 şi conţine, pe lângă fondul curent de carte, şi o colecţie de manuscrise româneşti, slavone şi orientale, câteva sute de incunabule, precum şi scrieri vechi româneşti şi maghiare.

Incunabul de astronomie

Deşi în România nu a fost tipărit nici un incunabul, iar volumele de la noi din ţară au ajuns aici puţin după ce au fost tipărite, acest lucru reprezintă un avantaj datorită în-sem-nă-rilor ce au fost făcute din secolele XV şi până în prezent. Incunabulele abordau diverse domenii de la astro-no-mie la gramatică, teologie şi chiar filozofie. Oamenii religioşi citeau chiar şi cărţi de ştiinţă în acea perioadă. „Cărţile tipărite dinainte de 1501, cunoscute drept incuna-bule, au ajuns şi în România imediat după apariţia vo-lu-me-lor. O particularitate a fondului clujean este că acesta reprezintă o colecţie „istorică”, adică cărţile nu sunt rezultatul unei achiziţii târzii, ci au intrat în Transilvania încă din secolele XV-XVI. E important pentru că s-a constituit o sursă extrem de valoroasă pentru istoria cărţii din Transilvania, deoarece au fost făcute însemnări timpurii pe aceste volume. Un umanist de origine română, după cum are numele latin Martin Haczius, avea în proprietate opera filozofică a lui Aristotel. Din colecţia noastră cel mai rar incunabul este cel de astronomie. Există, cred, sub 10 exemplare la nivel mondial”, a declarat Bogdan Crăciun, şeful colecţiei speciale a instituţiei clujene.

Colecţionar cu dare de mână

Cartea a fost considerată un vehicul de cultură, un transport de ştiinţă între vestul şi estul Europei. Un alt rol important al incunabulelor este studiul posesorilor. Avem trei surse importante: fostul colegiu iezuit din Cluj, fostul colegiu unitarian şi fosta bibliotecă a Blajului. Ma-rea majoritate din fondul blăjean a aparţinut lui Timotei Cipariu. El a cumpărat aceste opere în secolul al XIX-lea de pe piaţa europeană. Un alt colecţionar de incunabule este Gaspar Heltai, un umanist clujean. Cărţile nu erau tipărite împreună cu coperţile, iar unele dintre acestea erau ataşate chiar şi după mai mult de 15 ani. În perioada respectivă coperţile reprezentau adevărate opere de artă, deoarece erau foarte complexe. „Un incunabul nu avea copertă când era gata scris. În general, după 15 ani se punea şi coperta din lemn la cărţile tipărite în perioada respectivă. Există o întreagă ştiinţă a coperţilor de incunabule. Pe ele pot să apară în afară de motive florale, simboluri bisericeşti, iar cărţile erau legate cu brăţări din piele.”, a declarat Bogdan Cră-ciun. Accesul la aceste exepla-re „de aur” este permis doar per-soanelor din mediul academic: studenţii, masteranzii, doc-toranzii şi cadrele didactice. În România se găsesc 1.640 de incunabule, tipărite între 1468 şi 1500. Cele mai multe se află la Biblioteca „Batthyaneum”, din Alba Iulia.

Tipografiile din Ţările Române

În ţara noastră primele tipografii au început să funcţioneze în anul 1508, anul editării la Mănăstirea Dealu a unui Liturghier, la iniţiativa voievodului Radu Cel Mare (1495-1508). Tipograful acestui Liturgher a fost Macarie, călugăr care lucrase la Veneţia în perioada incunabulară, de unde adusese şi literele chirilice pentru tipografia de la Dealu. După Cracovia şi Veneţia, tipografia de la Dealu a fost cea de-a treia tipografie din Europa ce a folosit caractere chirilice. De asemenea, foarte mulţi români au contribuit prin priceperea lor la crearea acelor bijuterii ale tiparului occidental numite incunabule. În special românii din Transilvania sunt menţionaţi în diferite lucrări ca maeştri tipografi. Este vorba de Thoma Septemcastrensis de Civitate Hermani sau „Toma Transilvăneanul din Cetatea Sibiului”, menţionat pe două cărţi tipărite la Mantua, în anii 1470 şi 1473, precum şi pe una tipărită la Modena în anul 1481. Bernard din Dacia a apărut pe un volum editat la Napoli. Însă colecţiile de carte, manuscrise şi incunabule existente în ţara noastră sunt impresionante.

Cele mai citite

Ineficiența energetică: Povestea care ne costă scump

România, odinioară un jucător energetic major în Europa de Est, se confruntă acum cu o realitate sumbră: prețurile au explodat, iar țara e în...

Trei candidaturi la prezidențiale au fost contestate la CCR. Sâmbătă se analizează sesizările

Sâmbătă este ultima zi de depunere a candidaturilor la cea mai înaltă funcție în stat. În cursa pentru Cotroceni sunt 10 candidați până acum Sâmbătă...

Adriean Videanu și soția, „pensionarii” de lux, prinși la vamă cu bijuterii de peste jumătate de milion de euro

Fostul ministru al Economiei și soția sa au fost opriți în aeroportul din Munchen, pentru că nu au declarat bijuterii de peste 650.000 de...
Ultima oră
Pe aceeași temă