În USR a fost o greşeală de construcţie. Aici sunt oameni care gândesc total diferit şi nu vor putea avea același limbaj. E ca şi cum ai pune la fundaţia unei construcţii nisip şi ulei. Oricât le-ai nivela, nu vor face priză, nu vor putea asigura trăinicia acelei construcţii.
Plecarea lui Nicușor Dan din USR, la doar câteva săptămâni după ce fusese ales președinte al partidului, poate fi un puseu de orgoliu, poate fi o dovadă de imaturitate politică, dar poate fi și efectul unui calcul pragmatic. Având dovada palpabilă a unei incompatibilități între principiile sale și cele ale majorității din partid – ceea ce se contura ca un previzibil motiv de tensiuni viitoare –, a anticipat nu doar pierderea susținerii majorității, ci și a controlului în partid.
Ceea ce este cert e faptul că demisia din USR a lui Nicușor Dan e doar un punct culminant al unei crize intrapartinice mai vechi. Și a fost chiar previzibil, mai ales după ce conflictul dintre taberele Dan și Ghinea escaladase, în ultimele zile, și fusese mutat în spațiul public. Spre deliciul adversarilor politici și dezolarea propriului electorat. Iar această situație nu pare doar efectul unei ciocniri de orgolii, ci, mai cu seamă, efectul unei acumulări de tensiuni generate de lipsa unei poziționări doctrinare clare a partidului. De altfel, însuși Nicușor Dan anticipa, încă din perioada alegerilor de anul trecut, o posbilă „spargere ideologică” a partidului.
USR a adunat sub sigla sa și progresiști, și conservatori, și creștin-democrați, pe care i-a unit, la un moment dat, lupta împotriva sistemului – recte a PSD și a sateliților săi – și a derapajelor lor grave de la statul de drept, comise în formă continuată. Dar activitatea unui partid, mai ales parlamentar, nu se rezumă la poziționarea în privința luptei anticorupție și a apărării statului de drept, pe care le poate face și un ONG. Sunt teme, unele sensibile, în care e nevoie de o poziționare doctrinară inechivocă. Pentru conturarea fermă a identității partidului și pentru electoratul său.
Pluralitatea ideologică, acceptată în USR, de la înființarea partidului, pe care Nicuşor Dan o flutura cu mândrie în public, se dovedește, iată, mult mai repede decât se anticipa, un dezavantaj. Și și-a făcut simţită acut prezenţa în scandalul din Biroul Naţional al partidului, de acum câteva zile, pe tema redefinirii familiei şi a modificării Constituţiei. Neînțelegerile dintre progresişti şi conservatori escaladaseră, ajungând la nivel de reproşuri făcute în mod public.
„Democraţia interioară este acceptată cât vrea Nicuşor Dan, care fie schimbă regulile, fie mută atribuţii dacă nu iese bine la vot, fie ameninţă cu demisia”, acuza Cristian Ghinea. Această criză a atins punctul culminant ieri, odată cu demisia din USR a lui Nicușor Dan, venită la câteva ore după ce Biroul Național decisese, cu majoritate de voturi, ca USR să se poziționeze împotriva modificării Constituției, în sensul introducerii familiei tradiţionale. Chiar dacă e văzută de mulți ca o non-temă, aceasta a acționat ca turnesolul în USR.
Un alt subiect în privinţa căruia Cristian Ghinea și Nicușor Dan au avut opinii divergente a fost venirea în partid a lui Dacian Cioloş. Dorită de fostul tehnocrat Cristian Ghinea şi o parte din membrii partidului, respinsă de Nicuşor Dan şi o altă parte din partid. Oficial, erau invocate unele compromisuri pe care dl Cioloș le-a făcut: de exemplu, menținerea în Guvern a lui Vasile Dâncu, refuzul de a schimba unii miniștri – pe Adrian Curaj și Petre Tobă, în ciuda îndârjirii unuia de a nu face ordine în problema plagiatelor și în ciuda problemelor de plagiat ale celuilalt – sau noncombatul la votul pentru primari într-un singur tur. Neoficial, e posibil ca Nicușor Dan să fi evitat venirea în partid a lui Dacian Cioloș, pentru a nu avea surprize la congres, știind că în partid există o aripă destul de largă pro-Cioloș. Abia după alegeri, Nicușor Dan și-a mai nuanțat retorica, declarându-se deschis faţă de venirea în USR a fostului premier.
Tangențial, un alt motiv de nervozitate intrapartinică îl reprezintă Platforma 100, la care unii membri USR, foşti colaboratori sau susţinători ai lui Dacian Cioloş, au aderat. „Eu sunt certat în BN şi la grupul parlamentar pentru că fac parte şi din România 100, după ce Nicuşor Dan a făcut ca Dacian Cioloş să nu vină la noi. Au intrat toţi în Parlament defilând cu Cioloş, dar acum se pare că ar trebui să cer voie de la Oana Bâzgan sau Cosette Chichirău să mă asociez cu Dacian Cioloş. E amuzant şi tragic în acelaşi timp”, a răbufnit, recent, Cristian Ghinea.
Aceste tensiuni vor persista. Lucrurile nu se vor schimba prin plecarea lui Nicușor Dan, pentru că în USR sunt oameni, nu puțini, care i-au fost alături și gândesc la fel, ba e posibil ca acest conflict între tabere să escaladeze. Poate chiar să ducă la o schismă în partid. Și, implicit, la o pierdere electorală.
Așa că, momentan, planurile USR de a ajunge la un procent electoral de 30 la sută, care l-ar catapulta în poziţia de al doilea partid din România şi prima voce a Opoziţiei și i-ar da posibilitatea ca, la alegerile din 2020, să dea sau să impună premierul, par utopice.
Ceea ce pare a fi cert în momentul de faţă este că în USR a fost o greşeală de construcţie. Degeaba îşi vor reprima (o vreme) nemulţumirile şi nu vor refula public. Sunt oameni care gândesc total diferit şi nu vor putea avea același limbaj. E ca şi cum ai pune la fundaţia unei construcţii nisip şi ulei.
Oricât le-ai nivela, nu vor face priză, nu vor putea asigura trăinicia acelei construcţii. Poate că aceste incompatibilități insurmontabile ar trebui să fie punctul de pornire al dezbaterilor în USR, după demisia lui Nicușor Dan. Pentru a vedea ce se poate salva și cum se poate merge înainte.
