Raportul Senatului SUA care dezvăluie torturile practicate de CIA după atentatele de la 11 septembrie asupra deţinuţilor Al Qaeda nu identifică ţările unde au funcţionat centre de tortură. Ieri, fostul preşedinte polonez, Aleksander Kwasniewski a recunoscut că Polonia a lăsat CIA să gestioneze o închisoare secretă pe teritoriul său, dar a insistat că funcţionarii polonezi nu au autorizat tratamentul sever sau tortura deţinuţilor. România figurează de asemenea pe harta închisorilor secrete, alături de Lituania.
CIA a început în toamna anului 2001, după atentatele de la 11 septembrie, să plănuiască instalarea de închisori secrete în străinătate, care au fost folosite între 2002 şi 2006. Washington Post, care a analizat raportul Senatului american asupra practicilor CIA aplicate deţinuţilor pentru a obţine informaţii despre Al Qaeda, a identificat nouă centre secrete, patru în Afganistan şi restul la baza navală americană de la Guantanamo (Cuba), Polonia, România, Lituania şi Thailanda. Raportul furnizează şi numele centrelor. Cel mai des menţionat (în 166 de ocazii) este cel numit Cobalt, care a fost „casa a peste jumătate” din cei 119 deţinuţi identificaţi în document. Potrivit The Daily Beast, analiza detaliilor descrise conduce spre centrul Sel Pit, din Afganistan. Raportul Senatului descrie indignarea cauzată în unele ţări de faptul că „CIA a cerut păstrarea secretului şi cooperarea ţărilor în ce priveşte centrele clandestine”. De asemenea, CIA nu a informat decât doi secretari de stat despre amplasamentul închisorilor secrete şi a cerut ambasadorilor să nu discute programul cu funcţionarii Departamentului de Stat, în pofida implicaţiilor diplomatice de colaborare, iar că „liderii politici din ţările gazdă au fost în general informaţi”.
Documentul nu precizează modul în care deţinuţii erau transportaţi şi unde erau trimişi. Potrivit unei anchete penale în ianuarie 2004, 13 agenţi secreţi ai CIA au făcut escală la Palma de Mallorca cu un avion civil în care se afla Khaled el-Masri, un german de origine libaneză, care apoi a fost transferat într-o închisoare din Kabul, unde a fost torturat.
Undeva în România
CIA a aflat în 2002 că persoane deţinute în alte ţări ar fi apropiate de Osama bin Laden, liderul de atunci al reţelei teroriste Al Qaeda, şi de Khalid Sheikh Mohammed, creierul atentatelor de la 11 septembrie, potrivit propriilor mărturii. În martie 2003, lucrând cu Pakistanul, CIA l-a capturat pe Mohammed. În câteva zile, el a fost dus într-o închisoare secretă din Polonia şi interogat. A fost supus torturii waterboarding de 183 de ori, apoi expus altor tehnici de interogatorii brutale şi întrebat despre un curier al lui Bin Laden. În final, el a recunoscut că acel curier lucrase cu un terorist numit Hassan Ghul. Acesta a fost transferat la o închisoare CIA din România şi supus unor interogatorii dure.
Au fost necesari încă şapte ani înainte ca CIA să fie sigură de informaţiile primite asupra lui Bin Laden pentru a lansa raidul de la Abbottabad din mai 2011, în care liderul Al Qaeda a fost ucis.
Complicitate
Grupurile liberal şi ecologist din Parlamentul European au cerut marţi, 9 decembrie, ţărilor membre ale UE să rupă „tăcerea continuă” după publicarea raportului Senatului SUA. „Această nouă piesă convingătoare impune statelor membre ale UE să-şi recunoască, la rândul lor, responsabilitatea”, a precizat Eva Joly din grupul Verzilor. Parlamentul a început în 2006 o investigaţie asupra folosirii ţărilor europene pentru transportul şi deţinerea ilegală a presupuşilor terorişti, arestaţi pretutindeni în lume, înainte de a fi transferaţi spre Guantanamo (Cuba), Bagram (Afganistan), SUA sau, uneori, de a dispărea. Consiliul Europei, Amnesty International şi alte instanţe au incitat europenii să clarifice dosarele „negre”. Au fost recenzate peste 1.000 de zboruri clandestine în total şi existenţa a trei închisori secrete a fost deja mărturisită. Presa europeană menționează centre la Bucureşti, România, la Antavilas, în Lituania, şi la Kiejkuty, în Polonia. Toate aceste state au negat acuzaţiile.
Alte plângeri sunt examinate în prezent, iar Parlamentul European cere Comisiei de la Bruxelles să contribuie la clarificarea rolului altor state ca Germania, Cipru, Danemarca, Spania, Grecia, Irlanda şi Suedia. De asemenea au fost acuzate Austria, Italia, Marea Britanie şi Portugalia pentru lipsa de colaborare.
Preşedintele american, Barack Obama, i-a dat personal telefon premierului polonez, Ewa Kopacz, în noaptea de luni spre marţi, pentru a o informa despre publicarea raportului privind închisorile secrete ale CIA. Aliaţi de multă vreme, SUA şi Polonia au relaţii militare strânse în plan militar. Ewa Kopacz a afirmat că publicarea raportului nu va avea impact negativ asupra relaţiilor dintre cele două ţări, dar ministrul polonez al Apărării, Tomasz Siemoniak, s-a arătat mai puţin diplomat. „Unele secrete trebuiau să rămână secrete. Această publicare ar putea slăbi încrederea acordată SUA de aliaţii lor”.
Kwasniewski recunoaşte
După ce ani de zile a negat faptele, fostul preşedinte polonez Aleksander Kwasniewski a recunoscut miercuri că Polonia a avut pe teritoriul său o închisoare secretă gestionată de CIA, în perioada mandatului său, dar a precizat că nu a ştiut de practicile folosite de agenţii americani. El nu a oferit date privind perioada funcţionării închisorii, dar a precizat că închisoarea CIA a fost închisă, sub presiunea liderilor polonezi. „Polonia a luat măsuri pentru a pune capăt activităţii la acea închisoare şi activitatea a fost oprită la un moment dat”.
Oficial, Polonia nu a admis niciodată că a găzduit închisori secrete ale CIA, dar în iulie trecut Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat această ţară pentru complicitate la torturile suferite pe teritoriul său de un palestinian şi un saudit, între 2002 şi 2003. Pentru clarificarea acestei istorii, Parchetul polonez efectuează propria anchetă, de şase ani. Purtătorul său de cuvânt a anunţat că va fi formulată o cerere către SUA pentru a primi în integralitate raportul senatorial privind torturile CIA.
Mai mulţi politicieni polonezi au criticat publicarea raportului, considerată o eroare care afectează aliaţii americanilor.
