Acestea sunt zile in care un om responsabil strange cureaua si urmareste atent fiecare cheltuiala pe care o face pentru a se pune la adapost de efectele unui moment economic dificil. Cand exista semne clare ca furtuna financiara care a maturat curtea vecinilor se indreapta si spre tine, esti obligat sa te intrebi instantaneu ce vei face daca in viitorul nu foarte indepartat veniturile ti s-ar putea reduce substantial. Cu ce vei trai? Cum iti vei acoperi cheltuielile de zi cu zi sau cele pe care le planificasei pentru investitiile viitoare?
Daca oamenii simpli au inceput sa urmareasca ingrijorati stirile care anunta ca, dupa bancile americane, va veni randul unor colosi financiari europeni sa declare falimentul, cu atat mai mult un guvern, care are in grija supravietuirea economica a milioane de oameni si a zeci de mii de companii, ar trebui sa intre in alerta maxima.
Nu este si cazul Guvernului Romaniei. In timp ce alte state isi cos panicate buzunarele de teama ca tornada crizei financiare o sa le zboare si ce a mai ramas prin ele, administratia de la Bucuresti a deschis larg usa Trezoreriei si azvarle cu bani in stanga si in dreapta, de parca tocmai ar fi castigat in Las Vegas. Cresteri de salarii si pensii, facute prea in buza alegerilor ca sa crezi ca au vreun fundament economic real; achizitii de masini, calculatoare si alte echipamente, in valoare de sute de milioane de euro, facute pe final de mandat si duhnind de la o posta a comisioane grase. si, cu toate ca nimeni nu a reusit pana acum sa spuna cu precizie infailibila cat de mult va dura o criza si nici cat de puternic va lovi, specialistii de la Palatul Victoria sunt senini si zambitori si spun, fara sa le tremure vocea, ca Romania nu va fi afectata.
Argumentul principal pe care il invoca, si anume ca bancile romanesti nu sunt conectate direct la marile institutii financiare atinse de criza creditelor ipotecare, este destul de subred. Poate ca nici o banca nu va fi amenintata de faliment, dar economia Romaniei depinde prea mult de banii Occidentului ca sa nu privim cu suspiciune tonul optimist.
Doua canale financiare ne tin in clipa de fata pe linia de plutire. Investitiile straine si banii trimisi acasa de romanii care lucreaza peste hotare. Ambele abia reusesc sa compenseze deficitul de cont curent si frenezia pomenilor electorale pe care Guvernul le imparte cu disperare alegatorilor. Ambele ar putea fi serios subtiate in cazul in care tsunami-ul pornit de pe coasta de vest a Atlanticului va lovi cu aceeasi putere Europa. Orice tulburare in echilibrul marilor economii de pe continent se va rasfrange direct si asupra noastra.
Caz in care mult laudatul nostru ritm de dezvoltare ar frana abrupt, iar Romania s-ar trezi blocata la mijlocul drumului. Pentru ca, dupa atatia ani de stagnare, avantul pe care economia l-a luat ar putea fi intrerupt inainte ca ea sa fie suficient de intarita pentru a rezista unui soc major.
si poate ar trebui sa reflectam putin la cauzele pentru care suntem in continuare atat de vulnerabili. Ele vin din acelasi gen de comportament politic la care asistam acum. Guvernari care au cimentat Romania in subdezvoltare. Cheltuieli populiste, alinarea superficiala a efectelor saraciei, sacrificarea marilor investitii pe termen lung de dragul afacerilor personale si al mentinerii populatiei intr-o stare de dependenta de firimiturile aruncate cu mare tam-tam in perioadele electorale.
Daca am fi facut exact contrariul, daca am fi bifat marile prioritati nationale – infrastructura, energia, sanatatea, educatia –, astazi am fi fost mult mai departe, economia ar fi stat pe baze mai solide si am fi privit mai putin ingrijorati perspectiva unei recesiuni mondiale. Daca viitura financiara ne va lovi si pe noi, ne va prinde cu foarte multe proiecte abia incepute. si s-ar putea ca fondurile externe pe care contam pentru a le duce la bun sfarsit sa nu mai fie asa de usor disponibile.
Poate doar intr-o astfel de situatie vom realiza cu adevarat cat timp si cate resurse am irosit intr-o vreme in care le-am permis celor ce ne-au condus sa isi bata joc de statul de drept, de economie, de proprietate, de justitie, sa incetineasca dezvoltarea tarii cu mintea lor putina si lacomia fara margini.
