» Situatia dezastruoasa a finantelor Greciei, care ameninta sa destabilizeze serios moneda euro in absenta unei infuzii masive de capital extern, a aprins spiritele in Uniunea Europeana. Atena, aflata la stramtoare, si Berlinul, marele contributor la bugetul comunitar de la care se asteapta un efort substantial pentru salvarea euro, s-au angajat intr-o spirala a recriminarilor, alimentata de viziuni populist-nationale si de ratiuni electorale.
Guvernul de la atena a acuzat Germania ca nu a platit in mod corespunzator compensatiile pentru ocupatia nazista a Greciei in timpul celui de-al doilea razboi mondial, introducand in arena oficiala conflictul surd din zona mediatica, generat de eforturile financiare pe care celelalte state din zona euro se vad nevoite sa le faca pentru a salva Grecia si, implicit, puterea monedei euro.
Dupa cateva saptamani in care presa occidentala – si in special cea germana – a criticat in termeni duri guvernul grec pentru ca a ascuns situatia financiara reala a tarii, aruncand pe umerii celorlalte state povara redresarii, vicepremierul grec Theodoros Pangalos a intervenit public, criticand atitudinea Berlinului fata de criza greceasca si aducand in discutie un argument sensibil pentru Germania postbelica, pe care Berlinul s-a vazut nevoit sa-l respinga dintr-o pozitie incomoda. "(Germania nazista – n.n.) a luat aurul Greciei care se afla in Banca Greciei, a luat banii grecesti si nu i-a mai dat niciodata inapoi. Aceasta situatie va trebui rezolvata candva in viitor… Nu spun ca trebuie neaparat sa dea banii inapoi, dar ar putea, cel putin, sa spuna «multumesc»", a afirmat Pangalos intr-un interviu acordat BBC World Service.
Declaratia vicepremierului elen, formulata sub presiunea protestelor-mamut ale grecilor nemultumiti de masurile de austeritate anuntate de guvern, a venit la scurt timp dupa ce presa internationala a anuntat ca Germania ar putea conduce inclusiv din punct de vedere financiar efortul de salvare a economiei grecesti. Daca o astfel de informatie nu ar fi avut cum sa-l irite pe vicepremierul grec, reactia si comentariile presei si ale unor parlamentari germani cu privire la aceasta posibilitate par sa fi fost mai mult decat suficiente.
Inca de la anuntarea problemelor reale cu care se confrunta Grecia, alesi din parlamentele regionale care urmeaza sa fie reinnoite curand prin alegeri, dar si analisti economici si editorialisti de dreapta s-au dezlantuit impotriva guvernului elen, folosind cuvinte grele, precum "frauda", "santaj", "profitori", "asistati". In cea mai recenta ciocnire mediatica, puternic disonanta cu solidaritatea care ar trebui sa existe intre statele UE, revista germana Focus a publicat pe coperta o fotografie cu statuia lui Venus din Milo facand un gest obscen, sub titlul: "Escroci in familia euro".
Cu toate ca editorii de revista pot fi cu greu considerati omologi de discutii pentru un vicepremier, Pangalos a considerat necesar sa reactioneze, explicand totodata ca nu numai Grecia a apelat la artificii financiare pentru a ascunde datoria externa de circa 300 miliarde euro si deficitul bugetar real de 12,7%, cu mult peste limita stabilita de Pactul de crestere si stabilitate monetara in zona euro, pe care Grecia l-a acceptat prin semnarea Tratatului de la Maastricht. Pangalos a dat o replica analistilor germani, care, criticand posibilul efort financiar german pentru salvarea Greciei, au subliniat ca Atena nici macar n-ar fi trebuit sa intre in zona euro, pentru ca nu era pregatita. "Toata lumea a facut la fel, iar Grecia, intr-o mai mica masura decat Italia, de exemplu", a declarat Pangalos.
