Angajatii societatii comerciale Agroexport SA, condusa de senatorul Trita Fanita, au intrerupt, ieri dimineata, munca. Aproximativ 100 de angajati s-au strans in fata unitatii cu sediul in Portul Constanta si au protestat timp de cateva ore. Intre timp, directorul societatii impreuna cu liderii de sindicat care se ocupa de activitatea portuara au participat la o runda de discutii pentru a incerca dezamorsarea conflictului.
Salariatii de la Agroexport au revendicat, in primul rand, plata orelor suplimentare. „Muncim cate 250 de ore pe luna, dar nu suntem platiti decat pentru 130-140. Nu ni se dau nici macar cele 32 de ore suplimentare reglementate de Guvern”, spun angajatii. In acest fel, ei pierd intre 1,5 si doua milioane lei vechi. „De cand si-a facut Trita Fanita birou aici, acum patru ani, ne-au luat si toate sporurile”, spune o femeie. O alta nemultumire a salariatilor este legata de faptul ca de patru ani de zile nu li s-a mai platit nici o contributie sociala la bugetul de stat. Cu alte cuvinte, daca se imbolnavesc, nu beneficiaza de servicii medicale gratuite sau compensate; daca sunt dati afara, nu primesc somaj; daca vor sa iasa la pensie, pot avea surpriza ca ani intregi nu vor fi luati in calcul.
Sobolanii tranzitiei
„Trebuie sa vedeti vestiarele ca sa va dati seama in ce conditii lucram. Sunt sobolani asa de mari”, spune Aurica Iovu, departand palmele la aproape 20 de centimetri. Nu este numai atat, spun ceilalti. „Este plin de paduchi si purici, ti-e frica practic sa intri”. Conditiile de munca sunt sub orice critica, acuza oamenii. Nu exista echipament de protectie, salopete, bocanci etc. Sosirea iernii ii inspaimanta, pentru ca sunt nevoiti sa munceasca in conditii inumane. Oamenii de la benzile transportoare, de exemplu, stau practic in vant, pentru ca nu mai exista geamuri. Despre becuri, nici nu poate fi vorba, astfel ca accidentele de munca par inevitabile. Probleme si mai grave se petrec la cei care manipuleaza fierul vechi exportat de societate. Aici, orice pas gresit poate insemna o catastrofa.
Puzzle cu macarale
Siguranta muncii pare sa fie o expresie fara sens la Agroexport. Macaragiii spun ca autorizatiile le-au expirat de mai bine de doi ani, dar conducerea nu a luat nici o masura pentru a le reinnoi. Este nevoie de bani pentru vize medicale si pentru eliberarea noilor acte, care, in mod normal, ar trebui platiti de societate. Dezinteresul manifestat de aceasta se vede insa din faptul ca, din cele cinci macarale care functionau in urma cu cativa ani, numai una este operationala in prezent. Nu s-a facut nici o investitie in repararea lor: cand se defecta o piesa, pur si simplu se inlocuia cu una asemanatoare de la o alta macara. Un adevarat puzzle inconstient.
Infometati si speriati
Muncitorii portuari s-au plans si de faptul ca nu si-au mai primit bonurile de masa de trei luni de zile. Conducerea le-a promis ca problema se va rezolva, dar pana ieri nu se luase nici o masura concreta. Pe langa toate acestea, faptul ca angajatii declara ca sunt amenintati cu desfacerea contractelor de munca este „cireasa de pe tort”. „Suntem dati afara daca punem intrebari”, spune unul dintre protestatari, care isi aduce aminte ca de la inceputul anului numarul de salariatii a scazut cu aproape un sfert. Ei mai spun ca actualele contracte colective de munca au expirat inca din iulie, dar ca nu s-au renegociat nici pana in prezent.
Solutia: time-out de cinci zile
In urma negocierilor de ieri, nu s-a ajuns la nici un rezultat concret. Directorul societatii, Manea Ghiocel, le-a prezentat muncitorilor concluziile la care s-a ajuns la masa tratativelor. In primul rand, salariatii au fost asigurati ca orele suplimentare aferente lunilor august si septembrie se vor plati la lichidarea de pe luna octombrie si ca li s-au platit fondurile pentru somaj. In ceea ce priveste bonurile de masa, lucrurile sunt mai complicate. Potrivit legii, societatea nu poate sa le acorde, deoarece nu inregistreaza profit. Decizia a fost luata pe 14 septembrie, in cadrul Consiliului de Administratie al Agroexport. De aceea, presedintele Federatiei Nationale a Sindicatelor Portuare, Petre Costel, prezent la discutii, a prezentat doua alternative. Fie o suma echivalenta cu bonurile (aproximativ 1,4 milioane lei vechi) sa se vireze sindicatului, care sa-i plateasca astfel pe salariati, fie sa se incheie un contract cu un supermarket, de unde acestia sa poata face cumparaturi in limita bonurilor de masa. „Administratia a discutat propunerile la Bucuresti, dar nu s-a luat nici o decizie”, a precizat Petre Costel. In final, Manea Ghiocel le-a mai cerut salariatilor sa aiba rabdare pana pe 10 octombrie.
Agroexport nu crede in basme
In timpul prezentarii solutiilor, salariatii de la Agroexport au inceput sa vocifereze din ce in ce mai puternic. „Nu mai muncim pana pe 10, daca trebuie sa asteptam pana atunci”, a propus unul dintre ei. Lumea parea de acord, completand ca nimeni nu le plateste transportul la munca, de exemplu. Salariatii au mai spus ca s-au saturat de promisiuni si au replicat ca nu ei au facut datoriile societatii. Dimpotriva, in ultimele trei luni, cel putin, Agroexport a mers cu motoarele turate la maximum, lucru recunoscut de toata lumea, inclusiv de conducerea societatii. Concluzia protestului de ieri apartine unei angajate intre doua varste: „Ne e foame! Cata rabdare sa mai avem?”.
