Cum sa ramai fara prieteni
(How to Lose Friends & Alienate People)
Productia: 2008
Regia: Robert B. Weide
In distributie: Kirsten Dunst, Simon Pegg, Janette Scott, Gillian Anderson
Distribuit de Media Pro Distribution
Hollywood-ul se straduieste din rasputeri, de foarte mult timp, sa produca o formula de succes si cat se poate de longeviva pentru filmele produse in Shangri-La-ul cinematografic, asa cum e definit de personajul principal aici. Ei bine, filmul de fata, "Cum sa ramai fara prieteni" este un exemplu perfect de obstinatie a producatorilor americani de a introduce un patrat intr-un cerc. Ce este trist in toata afacerea asta este ca ei chiar o fac si chiar reusesc cu brio sa transforme toate patratele ce le ajung pe masa in cerculete.
"Cum sa ramai fara prieteni" este bazat pe memoriile unui jurnalist britanic, care si-a incercat norocul la Vanity Fair timp de trei ani, pentru ca apoi sa fie dat afara.
Ganditi-va la un "Diavolul se imbraca de la Prada" substituind-o, insa, pe Anne Hathaway cu un gras chelios si cu ochelari plusand cu o nesimtire si o amoralitate debordanta. Toby Young, personajul real, e jucat aici de Simon Pegg, care este la a doua lui intalnire cu marele Hollywood, adica la a doua introducere in cerc – ceea ce este cu adevarat trist. Ar fi fost insa tragic daca nu se auzea vestea ca el ar fi refuzat un rol in ur-matorul film al lui Tarantino ca sa poata sa se concentreze la "Paul" (filmul scris de el si Nick Frost, partenerul lui dintotdeauna in serialul Spaced, "Shaun of the Dead", sau "Hot Fuzz").
Aici, insa, are un singur giumbusluc, regizorul luand de la el doar ce este mai facil si anume abilitatea lui de a-si pastra candoarea in orice situatie: fie ca trebuie sa intre cu un porc la o petrecere, fie ca acopera penisul unui transsexual cu mana, el este mereu profund inocent. Vazand toate acestea, pot doar sa presupun ca a vrut si el sa guste un pic din acest Shangri-La, altfel nu-mi explic trecerea de la capodoperele cu Nick Frost si Edgar Wright la comediile astea romantice redundante. Pentru ca exact la asta s-a perfectio-nat Hollywood-ul – si o arata cu desavarsire in filmul de fata – abilitatea de a stabili un pact de la inceput cu tine, spectatorul: pentru ca tu sa stai acolo in scaun linistit si sa-ti rontai popcorn-ul, noi promitem, pe cuvant de cercetas, ca nu iti vom solicita intelectul in nici un fel in urmatoarele doua ore!
Povestea acestui Toby Young, ce promite la inceput sa fie a unei fiinte iconoclaste neatinse de conventiile sociale, este deturnata tocmai de moralitatea falsa a Hollywood-ului care, functionand dupa regula de aur de a face bani, isi scoate din biblioteca cu "Lucruri de Bagat in Filme" una bucata poveste de dragoste, una bucata sentiment de vinovatie, niste sloganuri cu privire la superficialitate si, evident, una bucata revelatie pentru a servi happy-endului cu sarutul si glumita. Buba este, insa, ca tiparul asta nu prea se potriveste pe povestea omului nostru, care trimitea o stripperita in biroul sefului atunci cand se ceruse "Aduce-ti-va fiicele la munca".
Asa ca filmul de fata este o strutocamila: o comedie care nu reuseste sa fie comedie pentru ca e o poveste de dragoste, dar e o poveste de dragoste care nu reuseste sa fie romantica pentru ca este o satira, insa o satira care nu-si permite sa fie satira pentru ca nu poate sa intepe, nu poate sa muste, nu poate sa faca mai nimic, caci a fost castrata de normele comediei hollywoodiene. "Cum sa ramai fara prieteni" e genul acela de film ce vrea sa fie in acelasi timp si nonconformist si la locul lui, drept care nu isi gaseste locul nicaieri. Acestea sunt filmele care plutesc in neant.
