Premierul ucrainean Iulia Timosenko a sosit ieri la Moscova pentru semnarea acordului de livrare a gazelor, intelegerea urmand – cel putin teoretic – sa puna capat celor trei saptamani de criza, care au lasat un numar important de state europene in frig. Intre timp, conflictul energetic ruso-ucrainean a generat primul efect diplomatic – Turcia a anuntat ca nu va mai sustine proiectul Nabucco daca negocierile sale cu UE continua sa fie blocate.
Biroul premierului de la Kiev, care a incheiat acordul de principiu duminica, in urma unor discutii directe cu omologul sau rus, Vladimir Putin, a anuntat ieri ca "tranzitul catre Europa va fi restabilit" imediat dupa semnarea documentelor intre reprezentantii Gazprom si Naftogaz.
Conform comunicatelor oficiale emise la Moscova si Kiev, acordul incheiat in noaptea de sambata spre duminica prevede ca Ucraina va cumpara gazul din Rusia la un pret calculat "pe baza formulei europene", la care Gazprom va opera o reducere de 20% pentru anul 2009, in schimbul mentinerii taxelor preferentiale de tranzit percepute de Kiev pentru gazul care traverseaza Ucraina catre alte state consumatoare.
Nivelul pretului "calculat pe baza formulei europene" ramanea insa si ieri un mister. Daca presa de la Moscova vorbea de o suma cuprinsa intre 360 si 400 de dolari per mia de metri cubi, ziarele si oficialii ucraineni considerau ca Kievul va plati intre 240 si 250 de dolari, fata de 179 de dolari in 2008. Singurele detalii clare erau legate de faptul ca contractul va elimina intermediarii si ca "formula europeana" va permite pretului stabilit sa fluctueze in functie de piata – o prevedere care avantajeaza Ucraina, date fiind previziunile privind scaderea pretului la gaz pe plan mondial, datorita caderii considerabile a pretului la petrol.
Incertitudinile legate de detaliile intelegerii ruso-ucrainene si nerespectarea acordului anterior mediat de europeni au determinat ieri Uniunea Europeana sa trateze prudent presupusul final al crizei gazului. "Am avut prea multe acorduri rupte si promisiuni nerespectate", a declarat presedintia ceha a UE, explicandu-si atitudinea sceptica de a nu considera criza incheiata pana cand gazul nu ajunge la consumatorii europeni. "Pentru moment, gazul nu circula (catre Europa – n.n.) si nu exista nici un motiv sa nu circule", a declarat ieri si purtatorul de cuvant al presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Declaratia prudenta a avut cu atat mai multa semnificatie cu cat a fost formulata dupa ce Barroso discutase telefonic cu Timosenko si cu Putin.
Turcia face presiuni asupra UE
Chiar fara a avea confirmarea incheierii "razboiului gazelor", Comisia Europeana si statele membre au fost nevoite ieri sa ia act de una dintre primele consecinte diplomatice ale crizei gazului. Turcia – statul-cheie al proiectului Nabucco, gazoductul prin care Europa spera sa reduca din dependenta de gazul Rusiei – a anuntat ieri ca "isi va reexamina" pozitia fata de aceasta initiativa daca negocierile de aderare la UE vor continua sa fie blocate. "Daca ne confruntam cu situatia in care capitolul energie este blocat, atunci ne vom reexamina pozitia privind Nabucco", a avertizat premierul turc Recep Tayyip Erdogan intr-o conferinta de la European Policy Center, la Bruxelles.
Candidata la UE inca din 1967, Turcia a demarat tratativele de aderare abia in 2005 si nu a deschis pana in prezent decat zece dintre cele 35 de capitole de negociere ale sale pentru aderarea la UE. Printre capitolele inca nedeschise se numara cel referitor la energie, a carui abordare a fost blocata de Bruxelles la solicitarea Ciprului, mai exact a partii de sud a insulei care a aderat la UE in 2004. Nordul insulei, dominat de etnici turci, a fost ocupat de Turcia in 1974, insula fiind de atunci segregata de facto. Negocierile pentru aderarea Turciei la UE treneaza si din cauza pozitiei Frantei care, sub guvernarea Sarkozy, a declarat deschis ca se opune primirii Ankarei in blocul european.
