Impasul politic se prelungeşte în Republica Moldova, după alegerile de duminică, în urma cărora niciun partid nu a obţinut suficiente mandate pentru a impune un preşedinte, situaţie ce ar putea afecta aderarea la Uniunea Europeană a fostei republici sovietice, scrie presa străină, potrivit NewsIn.
După alegerile parlamentare din Republica Moldova, în urma cărora niciun partid nu s-a detaşat drept câştigător clar, se prefigurează negocieri dure pentru formarea unei coaliţii, în special între liderul Partidului Liberal Democrat din R. Moldova (PLDM), Vlad Filat, şi actualul său partener de alianţă, Mihai Ghimpu (Partidul Liberal), apreciază Euronews.
Partidul Comuniştilor a obţinut 44 de mandate în noul Parlament de la Chişinău şi se opune oricărui preşedinte care încearcă o apropiere de Uniunea Europeană.
Alegerea unui şef al statului este considerată vitală pentru implementarea reformelor în Republica Moldova, aflată de peste un an într-un impas politic.
Cotidianul irlandez Irish Times avertizează că rezultatul alegerilor din fosta republică sovietică ar putea împiedica eforturile ţării de a se apropia de Uniunea Europeană, ar putea să accentueze problemele economice şi ar putea alimenta din nou tensiunile care au dus la declanşarea revoltelor din aprilie 2009.
Nouvel Observateur, care citează Reuters, titrează „Victorie insuficientă a partidelor de la putere din Republica Moldova”. Alianţa prooccidentală aflată la putere în fosta republică sovietică a învins opoziţia comunistă la alegerile legislative, dar rezultatele definitive, anunţate luni, nu îi conferă majoritatea necesară pentru a acţiona liberă.
Rezultatul scrutinului de duminică va antrena, fără îndoială, săptămâni de negocieri dificile, asupra cărora vor exercita influenţe Rusia şi România.
Observatorii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare din Europa (OSCE) au apreciat că alegerile s-au desfăşurat într-un mod „transparent şi imparţial”. Acest raport este complet diferit faţă de cel dat publicităţii de OSCE după alegerile legislative precedente, din iulie 2009, când observatorii au vorbit despre o „intimidare subtilă şi despre părtinire mediatică”.
Coaliţia de la putere nu a obţinut cele 61 de mandate necesare pentru a impune preşedintele, ceea ce a generat deja zvonuri privind posibile acorduri, inclusiv cu comuniştii.
Alegerea unui şef al statului este considerată esenţială pentru implementarea reformelor în această ţară, una dintre cele mai sărace din Europa, subliniază şi Reuters. Republica Moldova, care exportă în primul rând vin şi produse alimentare, suferă de o corupţie endemică, de un aparat judiciar politizat şi de o poliţie şi presă aservite puterii, potrivit agenţiei internaţionale.
RIA Novosti aminteşte că fosta republică sovietică săracă este divizată între comunişti, care au dominat scena politică timp de peste un deceniu, şi coaliţia de la guvernare, formată din patru partide care vor o apropiere de Uniunea Europeană.
Criza politică din ţară, condusă de un preşedinte interimar de peste un an, s-a accentuat după ce referendumul din 5 septembrie, vizând schimbarea modului de desemnare a şefului statului, a eşuat din cauza prezenţei scăzute la urne.
Agenţia chineză Xinhua titrează că Republica Moldova rămâne în impas politic după alegerile anticipate, în timp ce al-Jazeera relatează că liberalii au învins comuniştii, aflaţi în opoziţie, dar nu obţin majoritatea pentru a desemna un preşedinte prooccidental.
Coaliţia de la guvernare a pierdut al patrulea său membru, Alianţa Moldova Noastră, precizează al-Jazeera. Pierderea celor cinci mandate ale AMN va obliga, probabil, coaliţia să ceară susţinerea independenţilor.
Partidul Comuniştilor a blocat toate eforturile precedente de a alege un preşedinte care să profite de relaţiile strânse cu România, stat membru UE, pentru a apropia ţara de Europa.
Liderii comunişti au sugerat că ar putea contesta rezultatul votului de duminică. Ei au precizat că fac o numărătoare paralelă a voturilor şi că sunt încrezători că vor obţine 65% din sufragii.
