29.8 C
București
miercuri, 29 iunie 2022
AcasăSpecialKelemen Hunor: Proiectul autonomiei Ținutului Secuiesc este neconstituțional

Kelemen Hunor: Proiectul autonomiei Ținutului Secuiesc este neconstituțional

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, 47 de ani, declară că UDMR nu a cerut ajutorul Budapestei pentru susținerea noului proiect privind autonomia Ținutului Secuiesc. În plus, proiectul nu are ter­men de punere în practică, fiindcă, după cum spune liderul UDMR,  „atunci când aștepți de 100 de ani să fie respectate principiile Declarației de la Alba Iulia, un an, doi, trei nici nu mai contează“.

Kelemen susține că el  nu a spus „niciodată“ că „proiectul privind autonomia culturală sau acest proiect privind autonomia ar fi în limitele Constituției, dar nici nu mă poate opri cineva să vorbesc despre un proiect care necesită revizuirea Legii fundamentale“. În viziunea președintelui UDMR, România are nevoie de o nouă Constituție, care în viitor ar putea cuprinde și propunerile anunțate de Kelemen Hunor. Viziunea maximalistă a proiectului Autonomiei Ținutului Secuiesc este doar pentru dezbatere, pentru a vedea ce și cât din el ar putea accepta românii. Kelemen Hunor crede astfel că fiecare punct al proiectului poate fi dezbătut și negociat cu societatea. În ceea ce privește atenționarea directorului SRI, care spunea nu de mult că propaganda ungară ar putea să  se transforme „în măsuri operaționale pe teritoriul României“, inclusiv „obținerea forțată de autonomie teritorială“, liderul UDMR răspunde că  „șeful SRI nu este un actor politic“ și că „aprecierile politice din partea serviciilor secrete sunt extrem de interesante, dar nu sunt necesare“.

Ați lansat proiectul privind Autonomia Ținutului Secuiesc fără să înaintați vreun termen. În cât timp credeți că ar putea deveni realitate?

K.H.: Nu cred că factorul timp este foarte important. Dezideratele referitoare la autonomie există în programele noastre încă din 1993, dar pentru comunitatea maghiară aceste așteptări împlinesc în curând 100 de ani. Mult mai important este să discutăm cât mai rațional și dacă se poate cu argumente și să-i convingem pe români că ceea ce ne propunem și dorim noi nu lezează în nici un fel România. Mai mult, România devine mai puternică dacă relațiile româno-maghiare sunt rezolvate, de aceea noi nu ne propunem nici un termen.

Totuși, orice proiect de acest fel este, în genere, însoțit de o strategie care presupune termene de acomodare și de punere în aplicare. Vă gândiți la 5 ani sau la 25 de ani?

K.H.: Când aștepți de 100 de ani să fie respectate principiile Declarației de la Alba Iulia, un an, doi, trei nici nu mai contează.

E vorba despre un proiect pe termen mediu sau lung?

K.H.: Deocamdată este important să avem o abordare corectă și să încercăm să demontăm prejudecățile care umbresc relația româno-maghiară. Ceea ce ne dorim noi nu este împotriva românilor și a României. Acest proiect poate fi implementat doar dacă societatea românească, o parte semnificativă a acesteia, va fi de acord, iar Parlamentul îl aprobă. Nu putem da termene, înainte de a începe un dialog consistent cu toată societatea românească.

Deci vă gândiți mai degrabă la un termen de lungă durată?

K.H.: Da, cred că va dura, mai ales că există încă frica unor români care cred că se mai poate rupe ceva din teritoriul țării. Dar UDMR spune mereu că orice deziderat al comunității maghiare este conceput în interiorul statului unitar român și indivizibil.

Ați menționat modelul Tirolului de Sud ca punct de plecare pentru proiectul de autonomie al UDMR, dar în acel caz principalul rol în obținerea autonomiei pentru vorbitorii de limbă germană din Italia l-a jucat Austria. Ar putea face același lucru Budapesta pentru maghiarii din România?

K.H.: Nu, fiindcă sunt totuși cazuri diferite: în anii ’50, ’60 și până când a fost votată legea autonomiei Tirolului de Sud era o altă situație în relațiile dintre Italia și Austria. Eu nu din acest punct de vedere făceam trimitere la această lege. Budapesta spune de 20 de ani că susține dezideratele comunității maghiare, indiferent unde se află, în România, Slovacia, Serbia sau Ucraina. E suficient ca Ungaria să spună acest lucru. Nu trebuie ca Budapesta să dea soluția, noi nu i-am cerut Guvernului ungar să negocieze pentru noi și nici nu-i vom cere.

Deci nu credeți că Budapesta v-ar putea sprijini în obținerea autonomiei teritoriale, așa cum a făcut-o Guvernul de la Viena pentru comunitatea de limbă germană din Bolzano?

K.H.: Nu, nici Budapesta, nici Bru­xelles-ul. Eu m-am referit la modelul Tirolului de Sud, ca la o formulă de autonomie funcțională.

Spuneați cu ocazia lansării proiectului privind autonomia Ținutului Secuiesc că este vorba despre un document „legal, constituțional și legitim“, dar menționarea limbii

maghiare ca „limbă oficială“ alături de cea română în Ținutul Secuiesc contravine Art. 13 din Constituție, care precizează că „în România, limba oficială este limba română“.

K.H.: Nu m-am referit la proiect în sine atunci când am spus că este constituțional, am spus că orice deziderat de acest fel este constituțional, legitim și democratic. Nu pot accepta că nu pot vorbi despre acest lucru, chiar dacă nu se încadrează în limitele actualei Constituții, fiindcă atunci nu se poate discuta nici despre monarhie, nici de regiuni administrative. Din punctul nostru de vedere este o propunere constituțională: mă refer la principiul dreptului la liberă exprimare. Nimeni, nici chiar Constituția nu-mi interzice să propun o dezbatere publică despre un anumit subiect.

Deci proiectul este neconstituțional?

K.H.: Da, la fel ca și amendarea prezentei Constituții. Amendamentele aduse legii fundamentale pot fi considerate de asemenea neconstiutționale fiindcă schimbă ceva din actuala Constituție. Eu am spus, și am fost criticat de adversarii noștri din comunitatea maghiară, că în limitele Constituției pe care o avem astăzi, nu se poate obține nici autonomia culturală, nici cea regională. Curtea Constituțională nu a acceptat modificările făcute la proiectul de amendare a Constituției, ceea ce înseamnă că trebuie să ne gândim la o nouă Constituție. În această Constituție nu se pot face modificări esențiale. Eu nu am spus niciodată că proiectul privind autonomia culturală sau acest proiect privind autonomia ar fi în limitele Constituției, dar nici nu mă poate opri cineva să vorbesc despre un proiect care necesită revizuirea legii fundamentale.

Chiar și așa, există niște limite ale revizuirii, care de pildă, precizează că limba oficială nu poate face obiectul revizuirii.

K.H.: De aceea vorbesc eu mai degrabă despre necesitatea unei noi Constituții decât despre revizuirea celei actuale. România a făcut o greșeală fundamentală la începutul anilor ’90, când a considerat că Legea fundamentală a statului este peste Sfânta Scriptură. Dacă e făcută de oameni, ar trebui să poată fi modificată de oameni.

Proiectul referitor la autonomie prevede, de asemenea, obligativitatea predării „celei de-a doua limbi“ din regiune în școli. Altfel spus, românii din Ținutul Secuiesc vor fi obligați să învețe la școală maghiara. Nu vă temeți că această propunere readuce în memoria colectivă perioada maghiarizării dinainte de 1918 sau cea a Dictatului de la Viena, producând o reacție adversă?

K.H.: Este doar o temă de discuție. Nu cred că cineva ar putea suferi fizic sau intelectual dacă vorbește o limbă în plus. Nu cred că aceasta ar fi o problemă.

Una e să vrei să înveți o limbă străină și alta e să fii obligat.

K.H.: Noi nu impunem nimic, doar lansăm o dezbatere pe această temă.

Pădurile, minele, carierele, apele minerale și alte proprietăți ale domeniului public din Covasna, Harghita și Mureș, aflate acum în domeniul public, ar urma să treacă, potrivit proiectului UDMR, în „domeniul public al regiunii“ Ținutului Secuiesc. Cum veți putea convinge majoritatea că aceste proprietăți ar fi mai bine administrate de comunitatea maghiară?

K.H.: Și acum sunt o serie de clădiri și terenuri care se află în administrarea comunelor, orașelor, județelor. Dacă se va face o reformă administrativă, iar regiunile administrative le vor înlocui pe cele de dezvoltare, lucrurile vor fi similare. Viitoarele regiuni, din Nord, Sud, Vest sau Est vor primi în administrare niște bunuri. La modul general, tot în proprietatea statului român vor rămâne și proprietățile regiunilor.

Întrebarea era: cum veți convinge majoritatea că acele proprietăți menționate de dumneavoastră în proiectul autonomiei ar trebui administrate de comunitatea maghiară?

K.H.: Este vorba despre comunitatea locală, formată doar întâmplător în acest caz de maghiari. Știu că e foarte deranjant, la fel ca la Constanța sau la Vaslui, și la Miercurea Ciuc sau la Sfântu Gheorghe există proprietăți administrate de aceste localități și nu am văzut că au fost cărate de aici bucăți de proprietăți în alte țări. Maghiarii administrează deci și astăzi unele proprietăți locale, știu că e deranjant, dar aceasta este situația.

Nu știm dacă e deranjant sau nu, dar administrarea resurselor naturale ar putea ridica unele probleme.

K.H.: În dezbaterea care va urma și care va fi de lungă durată, vrem să aflăm de ce există această frică, să înțelegem de ce românii cred, de exemplu, că administrarea de către maghiari a unei anumite zone lezează interesele românilor. Până acum am primit de la societatea românească un singur răspuns: nu. Așteptăm și argumentele.

Ce câștigă cetățenii români în ipoteza în care proiectul privind autonomia Ținutului Secuiesc ar deveni lege?

K.H.: Cred că România va avea de câștigat, fiindcă dacă relațiile româno-maghiare vor fi rezolvate va fi mai bine, dar și între România și Ungaria există tensiuni, iar soluționarea lor va face ca România să fie mai puternică. Statele europene care au rezolvat problema minorităților naționale au devenit  mai prospere și mai puternice.

Dar cetățeanul român ce beneficii va avea?

K.H.: Nimeni nu ia nimic de la el. Ceea ce doresc maghiarii este exact ceea ce dorește și românul: identitatea națională și viitorul identității naționale să fie în siguranță.

Spuneați că  numărul magistraților ar trebui să fie proporțional cu populația maghiară din Ținutul Secuiesc. Câți judecători maghiari sunt în acest moment în sistemul judiciar din Români; ar fi suficienți pentru dezideratul dumneavoastră?

K.H.: În județul Harghita, spre exemplu, sunt cei mai puțini judecători din toată țara.

Aveți o statistică? Poate că nu sunt suficienți absolvenți de licee maghiare care să se îndrepte spre facultățile de drept.

K.H.: Chiar nu știu câți judecători din România sunt maghiari. Consiliul Superior al Magistraturii ar putea avea situația. Există oricum obligativitatea statului, potrivit legii, de a le asigura cetățenilor din zonele preponderent maghiare, justiție în limba lor maternă. Nu prea sunt judecători maghiari. Oricum nu trebuie să confundăm criteriul etnic cu cel profesional, cel profesional trebuie să domine.

Credeți că, pe fondul campaniei electorale, acest proiect ar putea resuscita naționalism românesc și maghiar? Directorul SRI vorbea nu de mult despre propaganda ungară care ar putea să  se transforme „în măsuri operaționale pe teritoriul României“, inclusiv „obținerea forțată de autonomie teritorială“. Dacă apar violențe pe această temă, vă veți simți responsabil?

 K.H.: Suntem împotriva violenței și a oricăror manifestări care ar putea degenera în violență.

Dar pot apărea manifestări ale unor grupuri extremiste, așa cum sugera șeful SRI?

K.H.: Șeful SRI nu este un actor politic. Aprecierile politice din partea serviciilor secrete sunt extrem de interesante, dar nu sunt necesare în spațiul public. Structurile secrete nu sunt actori politici. Nu mă deranjează ce spune un om politic, dar serviciile secrete nu trebuie să se amestece în dezbaterile publice, fiindcă ele au alte pârghii, dacă simt că există vreo problemă. Nu cred că dezbaterea unor probleme democratice ar trebui să ne ducă cu gândul la violență. Nu văd legătura: o gândire normală cu principii democratice nu poate face astfel de legături. Nu cred că o dezbatere transparentă naște violență. În orice caz noi vom depune toate eforturile pentru a opri orice act de violență și pentru ca momentul Târgu-Mureș 1990 să nu se mai repete niciodată.  

Sabina Fati
Sabina Fatihttp://sabina-fati
Sabina Fati, redactor-sef adjunct
Cele mai citite

Grav accident pe E85, „Drumul morții”, la Sinești. Patru morți și cinci răniți

Un grav accident rutier, soldat cu patru morți și cinci răniți, s-a produs, miercuri, pe șoseaua E85, în zona localității Sinești (județul Ialomița). Drumul European...
00:01:21

Suedia, Turcia și Finlanda semnează un memorandum la summitul NATO

Suedia, Turcia și Finlanda au semnat un memorandum care abordează preocupările Turciei, deschizând calea pentru aderarea la NATO a celor două țări nordice, la...

Grav accident pe E85, „Drumul morții”, la Sinești. Patru morți și cinci răniți

Un grav accident rutier, soldat cu patru morți și cinci răniți, s-a produs, miercuri, pe șoseaua E85, în zona localității Sinești (județul Ialomița). Drumul European...
Ultima oră
Pe aceeași temă