» 2.000 de romi musulmani din Babadag sunt analfabeti. Toata administratia orasului se jura, de la mic la mare, ca face tot ce e omeneste posibil sa-i aduca la invatatura. Dar argumentele lor nu ar convinge nici un doctorand ca scoala merita vreun efort. Iar daca, printr-un miracol, romii s-ar hotari totusi sa mearga la scoala, n-ar avea unde. Pentru ca cele doua scoli la care au acces sunt deja pline.
Drumurile pietruite ale cartierului Bendea din Babadag sunt pline de copii desculti care rad si se fugaresc. Prin curtile caselor, fie ca sunt colibe de lut sau vile cu gradini de trandafiri, se zaresc doar femei si copii mici. Barbati sau adolescenti gasesti cu greu, de obicei in casele cu o Dacia Papuc trasa in curte. si aceia par ca sunt in trecere, ca se pregatesc de drum. Ali, un tanar care poarta mandru blugi, tricou in dungi si sapca cu franjuri, e unul dintre ei. Are 17 ani si a facut sapte clase, dar s-a lasat, iar acum merge cu tatal prin Bucuresti si Braila sa vanda tricouri sau pijamale.
Din asta traiesc cei 3.400 de romi xoraxaj (se pronunta "horahai"), o treime din populatia orasului tulcean: iau marfa din angrouri si o vand prin tara. Sunt musulmani si vorbesc o combinatie de romani si turca. Pana in ’89 strangeau sticle si hartie si le reciclau. Nu au lucrat niciodata "la patron", iar de invatatura sustin ca n-au avut niciodata nevoie. "Cu nimic nu m-a ajutat scoala", spune Ali. Despre educatie are o singura nelamurire: "Eu de ce sa merg la scoala?".
Primarul Ioan Dardac ii raspunde astfel: "Mergand la scoala ai posibilitatea sa castigi niste cunostinte si poti, in baza acestor cunostinte, sa te deosebesti de fratii tai si de colegii tai de joaca, care nu fac altceva decat sa mearga sa vanda haine din sat in sat".
Adica, Ali trebuie sa stea zece ani in scoala ca sa poata obtine un salariu mult mai mic decat ce ar putea castiga, fara probleme, si analfabet fiind. Asta, ca sa se deosebeasca de ceilalti. Ori pentru el e important tocmai sa fie acceptat si respectat in comunitate, sa fie la fel ca ceilalti, poate doar ceva mai bogat.
"Si-au luat cadourile si au plecat"
Programele care sa-i cheme la scoala nu lipsesc. "Gradinita estivala" a ajuns la a treia editie. "Nu va spun ce conditii au avut, ce li s-a oferit acolo! Rechizite de firma, jucarii. O parte din ei au revenit la scoala. Dar multi si-au luat cadourile si au plecat", povesteste Gabriela Ciobanu, expert pe problemele romilor la primarie. "si fetele rome merg la scoala", "Toti la gradinita, toti in clasa I", "A doua sansa", "Alegeri care conteaza", "sanse egale pentru toti copiii" sau "Pasi strategici pentru imbunatatirea accesului la educatie al copiilor romi" – sunt alte astfel de proiecte.
"Am vazut copii in clasa a V-a care nu stiu sa-si scrie numele"
Dar pentru Mirabela, o fata de 14 ani, cocotata pe gardul unei case darapanate, proiectele nu inseamna mare lucru. Parintii n-au lasat-o niciodata la scoala. Nici nu stie bine ce se intampla acolo. Ea are prietene care fac patru clase, apoi ajung la 13-14 ani, varsta maritisului, si abandoneaza scoala. Sau trebuie sa aiba grija de fratii mai mici dupa ce pleaca parintii prin tara sau in strainatate. Iar fratii nu sunt putini: jumatate din xoraxaj au sub 18 ani, dupa spusele primarului. sapte din zece nasteri in localitate sunt ale lor.
"Baietii fac cinci-sase clase, rareori ajung in clasa a VIII-a", spune Niculina Iosif de la Partida Romilor. Pe ulita botezata Tudor Vladimirescu, un tanar fara tricou, in pantaloni de trening, zice ca vrea sa faca cel putin patru clase, ca sa poata conduce masina. Permisul auto ii mai aduce pe la scoala, dar nu ii motiveaza sa si invete ceva. "Am vazut ca sunt copii in clasa a IV-a, a V-a, care nu stiu sa-si scrie numele", spune mediatorul sanitar Silvia Pintilie. Insa altii au motive mai serioase pentru care merg la scoala.
"Scoala ma face destept!"
Suraj e elev in clasa a VIII-a B la Liceul "Mircea cel Batran". Sta sprijinit de gardul casei, intr-un tricou albastru, pantaloni trei-sferturi, bratara cu Rapid si casti de MP3 Player la gat. "stiu sa citesc! Pot sa merg la internet si sa ma joc pe calculator. scoala ma face destept!", spune el.
Cateva zeci de metri mai incolo e o casa mare, cu peretii decorati si ferestrele termopan. In curte, o femeie povesteste cum fiul ei se insoara in curand. Nora are 19 ani – se marita asa tarziu pentru ca a vrut sa invete carte. E o mandrie, pentru ea ca a reusit.
In alt colt al cartierului e coliba de lut in care traieste alt Ali, impreuna cu bunica si cei trei frati. E curat, cu tricou albastru, sepcuta si pantaloni scurti. Parintii ii sunt plecati in Italia, nu-si aminteste pentru a cata oara. Dar el sta mandru, un elev de clasa a IV-a, cu cheia la gat, langa un morman de gunoaie care ocupa o parte din curtea casei si ii e loc de joaca. Spune ca vrea sa mearga la scoala pana in clasa a X-a si sa se faca sofer de curse. Sau macar de autobuz.
"Solutia nu vine din Bucuresti sau din Europa"
Daca s-ar studia serios comunitatea din Babadag, s-ar putea afla, de pilda, ca romii ar veni la scoala ca sa urmeze modele de succes din jurul lor, sa invete cum sa intre pe internet sau sa se poata face soferi, mai degraba, decat zugravi, maturatori sau alte meserii propuse de primarie. Insa un studiu antropologic sau o monografie a comunitatii nu s-a facut pana acum. "Prin ele s-ar afla care este specificul local, care sunt problemele specifice. Poti sa vii cu un proiect al Uniunii Europene si sa o dai in bara la Babadag: ei au alte traditii, alte valori", spune Ciprian Necula, lider de echipa in proiectul S.P.E.R. (Stop Prejudecatilor despre Etnia Roma). "Solutia nu vine de la Bucuresti sau din Europa. Romii din Babadag au alte probleme fata de cei din Tulcea sau din alte locuri."
Hogea Evren, "liderul spiritual" al comunitatii, spune ca, "pana acum, cei de la primarie i-au ajutat doar prin hartii, vorbe". In comunitate exista patru mediatori sanitari care merg din casa in casa, iau copiii la vaccinat si ii indeamna sa fie mai curati. Rezultatele lor sunt apreciate de toata lumea. Mediator scolar insa nu e decat unul, si acela intr-o situatie incerta. "Mediatorii ar trebui sa stea in comunitate si sa le explice permanent cum traditia trebuie trecuta pe planul doi si educatia pe planul unu", crede Marius Jitea din Secretariatul General al Guvernului, prin intermediul caruia s-au implementat mai multe proiecte de integrare a etniei rome.
"Nu mai au loc in scoli"
Chiar daca s-ar studia comunitatea si s-ar gasi mesaje potrivite cu nevoile lor si daca ar fi destui mediatori scolari care sa duca mesajele acestea in casele romilor, ei tot n-ar merge la scoala. De ce? Nu ar avea unde. "Nu mai au loc copiii la scolile deja existente", spune primarul. La gradinite e aceeasi situatie. Desi spune ca doar prin educarea copiilor se mai poate schimba mentalitatea comunitatii xoraxaj, acelasi primar recunoaste ca nu prea sunt perspective sa se construiasca noi gradinite.
"Hotul si camatarul n-au scoala"
Insa cea mai mare problema e ca scoala nu e vazuta ca o valoare, crede Necula: "Ce schimbare imi aduce scoala? N-am un model social, nu pot spune ca daca fac scoala ajung ca Basescu. Hotul, camatarul, ei sunt cei bogati. si n-au scoala".
Vezi Fotoreportajul realizat in comunitatea romilor musulmani din Babadag
