» Pentru prima data in istorie, Comitetul de acordare a Premiului Nobel pentru Literatura va anunta maine laureatul in direct, pe internet. Ceremonia va putea fi urmarita pe pagina web a institutiei, dar si pe YouTube.
» Herta Müller, scriitoarea de origine romana, este a patra in randul preferintelor la casele de pariuri, cu o cota de 7/1, depasindu-l pe americanul Philip Roth. Este al doilea an consecutiv cand numele Hertei Müller este vehiculat printre favoriti.
» Marele favorit este, se pare, scriitorul israelian Amos Oz, care detine cea mai mare cota, dar mediile literare suedeze vehiculeaza si numele poetului scandinav Tomas Tranströmer.
La sectiunea literatura, unde numele nominalizatilor nu se fac cunoscute niciodata, sunt vehiculate mai multe variante, dar marele favorit ramane romancierul israelian Amos Oz. Cota sa la casa de pariuri Ladbrokes este de 4/1, fata de urmatorii favoriti, situati cu 5/1 – algeriana Assia Djebar si americanca Joyce Carol Oates. Ieri, la pranz, s-a inregistrat un salt spectaculos pentru Herta Müller (56 de ani), autoare germana de origine romana, care s-a situat imediat dupa Oates, cu o cota de 7/1, urmata cu aceeasi cifra de autorul american Philip Roth. Insa in mediile literare suedeze se zvoneste ca anul acesta sunt mari sanse sa fie recompensat un poet, iar numele cel mai des vehiculat este cel al suedezului Tomas Tranströmer, a carui cota se situeaza la valoarea de 12/1. si se preconizeaza o crestere.
Tomas Tranströmer este unul dintre cei mai apreciati literati suedezi, fiind tradus si predat in marile universitati ale lumii, bucurandu-se de un prestigiu rar atins de poeti. Ultimul Nobel pentru Literatura s-a oprit in Suedia in urma cu 35 de ani, cand a fost impartit intre scriitorii Eyvind Johnson si Harry Martinson. In plus, din 1996 nu a mai fost distins nici un poet, ultimul fiind poloneza Wislawa Szymborska. Un alt element argumentativ este exemplul de anul trecut, cand Le Clézio fusese cotat initial la 14/1, urcand la cota de 2/1 cu doar cateva ore inaintea votului efectiv.
Tomas Tranströmer (78 de ani), una dintre cele mai cunoscute voci literare scandinave, pasionat pianist, a debutat cu un volum de versuri in 1954. A studiat psihologia, lucrand in centre de reeducare a handicapatilor sau a delincventilor. Pentru creatia literara a fost deseori premiat si tradus in peste 50 de limbi, o alta rara calitate pentru un poet.
O alta surpriza este aparitia numelui muzicianului Bob Dylan, apreciat de o lume intreaga pentru poemele sale, care este insa cotat cu 25/1. Ultimul american distins cu acest premiu onorabil a fost Toni Morrison, in 1993. Purtatorul de cuvant al casei de pariuri Ladbrokes, Nick Weinberg, a declarat ca, din punctul sau de vedere, "Oates si Roth ar fi trebuit sa ocupe o pozitie mai buna". Insa criticile aduse de Peter Englund prozei americane "au dus la scoaterea lor" din principalele cote, a completat Weinberg, citat de publicatia canadiana National Post. Premiul Nobel pentru Literatura are o valoare financiara de 10 milioane coroane suedeze (mai mult de 800.000 de euro), iar interesul pentru castigator este mai mult decat evident.
O buna parte din marii scriitori, inclusiv actualul favorit, Amos Oz, au stat ani intregi pe listele posibililor castigatori pana sa primeasca ravnita recunoastere. Hermann Hesse a devenit laureatul anului 1946, la propunerea lui Thomas Mann, avansata in 1931 printr-o scrisoare adresata juriului. Ernest Hemingway a primit Nobelul in 1954, juriul discutand "cazul Hemingway" din 1947. In 1915, Romain Rolland l-a propus pentru Nobel pe psihanalistul Sigmund Freud, recomandare respinsa de juriu, insa Freud a primit distinctia 21 de ani mai tarziu.
Gabriel Chifu, USR: "Au fost propuse si nume de autori romani, de la Norman Manea la Mircea Cartarescu"
Pana la obtinerea premiului, scriitorii, dar mai ales opera lor sunt supusi unui ritual de propuneri, selectii, dezbateri. Nu se poate autopropune nimeni, rolul acesta revenindu-le asociatiilor de scriitori, academicienilor si fostilor laureati, care pot face referinte, numarul propunerilor putand sa ajunga la sute de nume anual. Aceasta lista preliminara este trimisa juriului stabilit de Comitet, din care pana in luna aprilie a fiecarui an se stabileste o lista intermediara de 20 de nume, iar o luna mai tarziu se incheie lista de cinci propuneri. In acest proces sunt citite zeci de carti si sute de pagini, in unele cazuri fiind comandate noi traduceri. Aceste cinci nume confidentiale sunt supuse dezbaterii altor academicieni, care isi exprima votul in octombrie.
In Romania, propunerile nu s-au facut direct de catre Uniunea Scriitorilor, ci "individual", dupa cum ne-a declarat Gabriel Chifu, secretar pe Problemele interne ale USR. "Sunt institutii care fac astfel de propuneri individual, de la reviste si asociatii literare pana la edituri, propuneri trimise direct catre Comitetul Nobel. Sigur au fost propuse si nume de autori romani, de la Norman Manea la Mircea Cartarescu", ne-a mai spus Gabriel Chifu.
Alfred Nobel isi dorea ca distinctiile ce ii poarta numele sa ajunga la cei care au o vocatie idealista si care contribuie la progresul umanitatii. Deciziile celor care alegeau castigatorii au fost deseori contestate. Juriul pentru anul acesta ii are in componenta pe poetii Kristina Katarina Ljung si Tomas Frostensson, un specialist in limba spaniola, Kjell Espmark, un african idealist, Per Wästberg, fostul secretar permanent al Comitetului, Horace Engdahl, si actualul secretar, Peter Englung.
Controversate sau nu, premiile au adus un beneficiu tuturor, de la scriitori si cititori pana la edituri, orice nou Nobel acordat pentru literatura avand un impact major pe piata de carte. Imediat ce se anunta numele laureatului, editurile incep sa comande traduceri si sa tipareasca sau sa retipareasca – unde este cazul – titlurile castigatorului.
Problemele contemporane, temele majore ale literaturii
Premiul este acordat pentru opera, nu pentru un singur titlu, iar in timp motivatia juriului a luat o alta turnura. Daca la prima editie (1901) i-a fost acordat un Nobel scriitorului Sully Prudhomme pentru "recunoasterea compozitiei sale poetice, (…) pentru perfectiunea artistica si pentru rara combinatie dintre calitatile sufletului si intelectului", acum se urmareste "litera de marturie, (…) de la jurnalele de calatorie pana la marturiile asupra Shoah", apreciaza Horace Engdahl, fostul secretar permanent, pentru publicatia Lire.
Aceasta optiune este evidenta inca din 1953, cand a fost distins Sir Winston Churchill pentru "oratoria extraordinara prin care a aparat marile valori ale umanitatii", decizie care a socat la aceea vreme. In 2002, Imre Kertész primeste Nobelul "pentru ca a scris despre experienta fragila a individului contra arbitrariului barbar al istoriei". Scriitorul evreu maghiar a suferit deportarea la Auschwitz, iar scrierile sale puncteaza drama tuturor celor care au trecut prin teribila experienta. De asemenea, Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel in 2004, este un scriitor extrem de controversat in Turcia, propria tara.
Amos Oz (70 de ani) scrie, la randul sau, despre Israelul visat si despre dezamagirea celui real. Traduse in peste 40 de limbi, inclusiv in limba romana, cartile sale stau sub semnul unor teme predominante, precum maretia si esecul naturii umane sau pasiunile si radacinile religioase ale umanitatii. Poeta Assia Djebar (73 de ani), una dintre cele mai apreciate scriitoare maghrebiene, a fost prima femeie algeriana care a studiat istoria la École Normale Supérieure din Paris. Scrie despre dramele si conflictele pe care le suporta femeile astazi, literatura sa marcand colonizarea Algeriei si islamul.
Joyce Carol Oates (71 de ani) este una dintre cele mai apreciate autoare ale literaturii americane contemporane, in 1964 fiind distinsa cu National Book Award. Numele ei, la fel ca cel al lui Oz sau al lui Roth, a fost deseori asociat cu posibilele nominalizari la Premiul Nobel pentru Literatura. Philip Roth (76) este de asemenea considerat cel mai mare scriitor in viata al SUA, multipremiat si foarte tradus, iar operele sale ating deseori teme majore ale societatii americane actuale.
