De mai bine de 35 de ani, Helen Mirren se afla in topul celor mai bune actrite pe care Marea Britanie le-a dat. In prezent, actrita este inca un serios candidat la cele mai importante premii ale industriei cinematografice si, desi a trecut de 60 de ani, se regaseste in topul celor mai sexy femei ale lumii. Helen Mirren isi aminteste ca visa sa ajunga actrita inca de la varsta de 6 ani. Juca in toate piesele puse in scena la scoala si visa sa fie o eroina shakespeariana, in ciuda protestelor parintilor, ce o incurajau sa aleaga o meserie "sigura". "Nu prea am stiut ce vreau. Adica, imi doream, speram, visam, dar in adolescenta nu prea stiam in ce directie sa 0 iau. Și, cu siguranta, parintii mei nu mi-au insuflat o atitudine de genul «urmeaza-ti visul». Din contra, mi-au spus «Nu fi proasta. Trebuie sa-ti asiguri un trai decent».
Ceea ce eu gasesc acum extraordinar este ca nu sunt de acord cu mentalitatea de a-ti urma visurile, cum apare in serialele si filmele americane. Poate fi foarte periculos. Traim intr-o lume dura. Asa ca trebuie sa le faci pe amandoua: sa-ti urmezi visurile, dar sa fii si practica si realista. Bineinteles ca in copilarie visam sa traiesc intr-o alta lume. Și chiar am facut si lucruri pragmatice, am mers la un colegiu pedagogic in Londra pentru trei ani, ceea ce a fost o totala risipa de timp. Apoi, nu aveam bani sa ma inscriu la o scoala de teatru. Plus ca nu stiam ce trebuie sa faci pentru a deveni actor, asadar optiunile mele erau foarte limitate", povesteste Helen Mirren intr-un interviu acordat revistei "Venice Magazine". Dar, nimic nu a mai oprit-o sa participe la audiente, sa accepte toate rolurile oferite, la 20 de ani ea fiind deja un membru cunoscut al trupei "Royal Shakespeare Company".
"A fost o experienta extraordinara pentru mine, lucram alaturi de un mare grup de actori, fiecare avand diverse roluri in variate piese. Faceam repetitiile impreuna, ne documentam impreuna, chefuiam impreuna. Totul era la comun, si educativ pana la un anumit nivel, fiecare invatand cum sa lucreze in echipa".
"Cei mai buni actori pentru a face cel mai prost film"
Spre sfarsitul anilor ’70 se face remarcata datorita controversatei productii "Caligula", ce surprinde primul secol de istorie a Romei, o plicula despre care in prezent actorul Malcolm McDowell (Caligula in film) afirma ca-i este rusine. "Cred ca Malcolm greseste. A jucat splendid in el. Cu siguranta, mie nu-mi este rusine de el, din contra, sunt mandra ca am facut parte din distributie. Imi amintesc prima data cand regizorul Bob Guccione ne-a adunat si ne-a spus «o sa fie cel mai bun film facut vreodata, caci avem cei mai buni actori, cei mai buni regizori si cel mai bun scenarist». Iar celalalt regizor, Tinto Brass, a completat «cei mai buni actori pentru a face cel mai prost film». N-am fost de acord cu asta, nici atunci, nici acum. «Caligula» poate ca este extravagant, dar nu te plictiseste nici un moment".
De aici au urmat "The Long Good Friday", alaturi de Bob Hoskins, si "Excalibur" – varianta regizorului John Boorman a legendei lui Arthur –, ambele in 1980. "«The Long Good Friday» a fost unul dintre acele scenarii pe care le citesti pe nerasuflate, gandindu-te «Dumnezeule! E pur si simplu fantastic!». Singura problema a fost personajul meu, Victoria, care era scris ingrozitor de prost. Am devenit un fel de spin in spatele regizorului John Mackenzie, incercand sa-mi fac uman personajul.
Si ma bucur ca m-am purtat asa, ca am facut atata caz de personajul meu, caci cred ca el imbogateste filmul".
Jane Tennison, rolul-cadou
Cu productia "Cal" (1984), actrita a adus pe marile ecrane un personaj cu totul inedit, surprinzand prin interpretarea vaduvei unui soldat britanic ce se indragosteste de barbatul responsabil de moartea sotului. Desi la Cannes a castigat premiul pentru cea mai buna actrita a anului, Mirren nu s-a bucurat de aceeasi atentie cand filmul a fost lansat peste ocean. In 1990, lui Mirren i s-a oferit rolul care-i va deveni un fel de semnatura: detectivul Jane Tennison in "Prime Suspect". Tennison a fost o creatie excelenta (o femeie la aproape 40 de ani care incearca – si aproape reuseste – sa se impuna in dura lume a barbatilor), drept pentru care acest personaj a mai fost "solicitat" de inca sase ori in anii ce au urmat. "Jane este un personaj extraordinar. A fost un fel de rol-cadou, pur si simplu scenariul mi-a ajuns in mapa.
Bineinteles ca la acea data nu stiam asta, vedeam ca scenariul este foarte bine scris, dar niciodata nu stii cat de mult iti va afecta viata. Plus ca intre sezoane exista o pauza de cateva luni, un lux, ceea ce mi-a permis sa accept si alte roluri, atat in filme, cat si la teatru". In aceeasi perioada, accepta propunerea de a interpreta rolul reginei irascibilului George al III-lea, in "The Madness of King George" film ce-i va aduce o nominalizare la Oscar, urmat la scurt timp de "Prince of Jutland", o drama ce-si propunea sa redea adevarata poveste a lui Hamlet. In 2000, apare in "Inchisoarea gradinarilor", o comedie ce urmareste povestea unor detinuti ce ajung sa participe la o expozitie de flori. Anul urmator Mirren va primi doua dintre cele mai bune roluri ale sale: in "Gosford Park" si in "Last Orders", primul aducandu-i inca o nominalizare la premiile Oscar.
Vor fi urmate de comedia britanica "Fetele din calendar", o productie inspirata dintr-o poveste reala, ce reda initiativa unor femei obisnuite, trecute bine de prima tinerete, de a poza nud pentru calendarul pe care-l publicau anual cu scopul de a strange fonduri pentru un institut oncologic.
In 2004, HBO a venit cu propunerea de a ecraniza viata Elisabetei din dinastia Tudor, prin prisma a doi barbati importanti din viata ei. "Elisabeta I" este absolut remarcabil nu numai prin distributie, ci si prin decorurile, costumele si artefactele spectaculoase. Filmarile au avut loc in Lituania, la Vilnius, unde castelul Whitehall a fost reconstruit in cel mai mic detaliu in centrul unei arene sportive. "Detaliile istorice sunt cu mult mai interesante decat orice am putea inventa in zilele noastre", a declarat Helen Mirren, incantata de minutiozitatea cu care au fost realizate costumele si decorurile pentru "Elisabeta I".
"The Queen", Oscar pentru cea mai buna actrita
Un an mai tarziu, Mirren o interpreta pe actuala regina a Angliei, in "The Queen" (2006), intr-o perioada controversata din istoria recenta a Marii Britanii. Scris de Peter Morgan si regizat de Stephen Frears, filmul o urmareste pe Elisabeta II, regina Angliei, si familia acesteia de-a lungul a cinci luni din anul 1997, concentrandu-se pe primele sapte zile de la moartea Dianei, Printesa de Wales. Dupa lansarea productiei "The Queen", parerile au fost impartite, insa cu un singur lucru cinefilii si criticii au fost de acord: interpretarea exceptionala a lui Helen Mirren, care i-a adus toate premiile importante la categoria "cea mai buna actrita in rol principal" la festivalurile din 2006.
"Nu pot primi ceva mai bun de atat"
"Rolul Elisabetei I cu siguranta este unul magnific si stiam ca Nigel Williams este un scenarist foarte bun, asa ca am acceptat rolul fara sa citesc scenariul. Nu spun ca a fost usor, nimeni nu stie cum era ea in realitate, cum mergea, cum zambea de exemplu. Avem cateva detalii despre personalitatea ei transmise de istorici, dar date despre ea insasi, in particular, nu avem. Nici portretele nu ne-au ajutat, caci Elisabeta I avea grija sa controleze felul in care era pictata, plus ca toate picturile aveau scopul de a o complimenta.
Asa ca a trebuit sa ma documentez foarte mult pentru a o interpreta corect. Era feminina, vulnerabila, dansa cu pasiune, iubea cu pasiune, dar ura cu aceeasi pasiune. Am fost foarte constiincioasa in documentare, in interpretare, gandindu-ma ca este poate rolul vietii mele. Imi spuneam ca nu pot primi ceva mai bun de atat, asa ca am dat tot ce era mai bun in mine. Roluri bune pentru actrite se gasesc foarte greu si foarte rar, iar dupa ce am interpretat un astfel de rol, nu pot uita cat de norocoasa sunt".
