10.2 C
București
luni, 22 aprilie 2024
AcasăSpecialHarta mamelor-copil

Harta mamelor-copil

Datele oficiale, preluate de Mediafax, arată că judeţele cu cele mai multe cazuri de minore devenite mame sunt Iaşi, Maramureş, Arad, Timiş, Mureş, Cluj, Constanţa şi Galaţi.

Autorităţile susţin că nu lipsesc nici situaţiile în care fetele sunt preluate în sistemul de protecţie specială deja însărcinate, din familie. În cazul în care o tânără instituţionalizată rămâne însărcinată, reprezentanţii direcţiei anunţă Poliţia şi se fac verificări pentru a se stabili în ce context s-a întâmplat acest lucru, iar dacă partenerul este adult, acesta răspunde penal.

În situaţia în care o adolescentă rămâne însărcinată şi decide să nască, ea trebuie transferată în centrul maternal, serviciu a cărui misiune este de a permite formarea, menţinerea şi întărirea legăturilor familiale, precum şi sprijinirea mamei pentru asumarea responsabilităţilor parentale.

Cu toate acestea, ONG-urile consideră că tinerii instituţionalizaţi nu au nici deprinderi de bază privind viaţa din afara sistemului, iar educaţia sexuală este, de cele mai multe ori, un subiect prea sensibil pentru a fi prezentat copiilor, deşi ei îşi încep viaţa sexuală la vârste tot mai mici, iar fenomenul copiilor care devin părinţi ia amploare.

Astfel, psihologul Daniela Gheorghe atrage atenţia că, pentru un copil instituţionalizat, apariţia unei sarcini produce efecte mult mai importante decât în cazul unui minor provenit dintr-o familie clasică şi care are un model de familie.

Totodată, specialistul atrage atenţia asupra carenţelor cu care copiii instituţionalizaţi îşi încep viaţa sexuală.

„Educaţia sexuală, de fapt dezvoltarea sexualităţii la ei, este problematică, pentru că nu au informaţii de bază legate de corpul lor. Prin urmare, nu cred că ştiu, nici psihic, dar nici fizic, ce li se întâmplă. Conform legii, există o persoană de referinţă în centru care ar trebui să le dea informaţiile acestea, însă, în practică, lucrurile nu se întâmplă, pentru că oamenii aceştia nu sunt pregătiţi şi, de multe ori, nu discută nici cu propriii copii. Ştim clar că nici în familiile clasice lucrul acesta nu se întâmplă. (…) Tot ce le spun e legat de partea de menstruaţie. Cam atât. Am discutat cu fetele şi, spre exemplu, şi de epilat ele aud de la colege“, a explicat Daniela Gheorghe.

Psihologul atrage atenţia că, dincolo de informaţiile legate de sexualitate, tinerii din centrele de plasament nu au nici deprinderi de viaţă de bază, în sensul că ei nu ştiu să facă mâncare şi să-şi spele hainele.

„Lucrurile s-au mai schimbat doar în căsuţele de tip familial. Dar câţi dintre copiii din sistem stau în căsuţe de tip familial? E o problemă între Legea pentru protecţia drepturilor copilului, care spune că minorul trebuie să aibă deprinderi de viaţă independentă, şi Legea Sanepidului, care spune că nu are voie să intre în bucătărie, nu are voie în sala de mese decât nu ştiu până unde. Prin urmare, copiii aceştia nu ştiu să îşi facă un sand­wich, nu cunosc alimentele de bază. Au, cât de cât, informaţii despre igiena corporală, dar nu au despre dezvoltarea sexualităţii şi despre reproducere. Nu îşi cunosc organele genitale“, a mai spus psihologul.

Lipsa educaţiei sexuale a copiilor instituţionalizaţi este invocată şi de Bogdan Simion, directorul executiv de la Fundaţia SERA România, care, din 2005, derulează în parteneriat cu DGASPC-urile din peste 25 de judeţe un proiect pentru prevenirea sarcinii nedorite, inclusiv în centre de plasament.

El atrage atenţia că, atunci când se constată existenţa sarcinii la o fată instituţionalizată, lucrurile se complică, pentru că minora trebuie văzută şi ca o viitoare mamă, ceea ce înseamnă că ar trebui să beneficieze de consiliere psihologică mai intensă, ca să ştie ce va urma pentru ea şi pentru copil, dacă va dori să-l păstreze.

„În nici un caz nu o poate obliga nimeni să întrerupă sarcina. Dacă acest lucru se întâmplă, este un abuz, iar dacă fata e hotărâtă să-şi ducă sarcina la bun sfârşit, va trebui pregătită tranziţia spre centrul maternal, pentru că o mamă cu copil nu poate rămâne în centrul de plasament“, a mai spus directorul executiv de la Fundaţia SERA România.

Pe de altă parte, psihologul Daniela Gheorghe consideră că legislaţia actuală permite totuşi personalului din centrele de plasament să facă recomandări de avort, invocând în astfel de cazuri „dreptul la sănătate al minorei“.

Cele mai citite

Caz controversat în Bulgaria. L-a demis pe ministrul de externe și a preluat el postul

Decizia premierului interimar bulgar, Dimităr Glavcev, de a demite ministrul de externe, Stefan Dimitrov, la doar două săptămâni de la numirea acestuia în post,...

UNSAR: 8 din 10 şoferi vor să ştie cât a fost valoarea despăgubirii achitate

Opt din zece şoferi (81%) şi-ar dori ca, în cazul în care suferă pagube în accidente rutiere şi sunt despăgubiţi de poliţa RCA a...

Germania arestează trei persoane suspectate că au colaborat cu serviciile secrete chineze

Trei germani au fost arestați sub suspiciunea că au colaborat cu serviciile secrete chineze. Se pare că aceștia au predat tehnologie care ar putea...
Ultima oră
Pe aceeași temă