Potrivit cotidianului britanic The Guardian, forţele loiale preşedintelui ivorian Laurent Gbagbo au reuşit să reziste trei zile unui asalt asupra capitalei economice, Abidjan. Luptele au alimentat teama de prelungire a stării conflictuale şi pierderi usturătoare. Mii de oameni s-au baricadat în locuinţe, pentru a scăpa de tirurile cu armament greu. Aceştia au nevoie urgentă de mâncare, apă şi ajutor medical, notează publicaţia britanică. Jaful este în floare în contextul în care impunerea legii este imposibilă, iar pe străzi singura lege este anarhia.
În cinci zile forţele rebele care doresc să-l impună la putere pe Alassane Ouattara, câştigătorul alegerilor din luna noiembrie, au cucerit aproape 80 la sută din Coasta de Fildeş, înainte de a intra în Abidjan şi să încercuiască reşedinţa şi palatul prezidenţial.
Preşedintele Gbagbo nu pare să uşureze eforturile rebelilor. Circa 2.500 de gărzi republicane şi ceea ce a mai rămas din armată nu renunţă să-l protejeze pe Gbagbo. Urmând modelul Gaddafi în materie de sfidare, acesta a transmis, prin intermediul consilierului său din Europa, Toussaint Alain, că rămâne la reşedinţa prezidenţială, „la fel ca Sarkozy la Elysée şi Obama la Casa Albă.„
Prim-secretarul de stat al Marii Britanii, William Hague, a condamnat crimele comise în statul vest-african, cerându-i preşedintelui să renunţe la putere pentru a opri vărsările de sânge.
Pentru ce se luptă ivorienii
Coasta de Fildeş, ţară situată în vestul Africii, în vecinătatea Liberiei, Guineei, Mali, Burkina Faso şi Ganei, este o fostă colonie franceză, relativ prosperă sub conducerea preşedintelui fondator, Félix Houphouët-Boigny.
După decesul acestuia, în 1993, economia ivoriană a luat-o în jos, ducând la o lovitură de stat, urmată de alegeri măsluite în care Laurent Gbagbo a ieşit învingător. Relaţiile cu nordul majoritar musulman s-au înăsprit, ducând la un război civil între 2002 şi 2003. Conflictul, aplanat temporar prin intervenţie franceză, s-a reaprins după alegerile din noiembrie 2010. Gbagbo, pierzător la vot, a refuzat să cedeze puterea învingătorului Alassane Ouattara, susţinând că votul a fost manipulat. Preşedintele acuză Franţa şi Naţiunile Unite că ar dori să-l îndepărteze de la putere.
Laurent Gbagbo este un profesor de istorie cu studii la Sorbona, Paris, născut într-o familie catolică în 1945. Activist pro-democraţie, a făcut închisoare pentru orientarea sa, fiind răsplătit cu funcţia de preşedinte în 2000. Are două soţii.
Alassane Ouattara este fostul premier al Coastei de Fildeş, musulman din nordul ţării, care a încercat iniţial să se distanţeze de rebeli, însă acum este de partea lor. Este ţinut într-un hotel protejat de ONU în Abidjan.
Organizaţia Naţiunilor Unite, Uniunea Africană, Uniunea Europeană, Statele Unite şi blocul vest-african ECOWAS îl susţin pe Ouattara.
Sute de oameni au murit în cele patru luni de la izbucnirea conflictului, forţele lui Gbagbo fiind acuzate de crime împotriva umanităţii. Un milion de oameni au fost forţaţi să-şi părăsească locuinţele.
