22.9 C
București
sâmbătă, 15 iunie 2024
AcasăSpecial"Guvernul roman trebuie sa faca ceea ce a promis inainte de aderare"

“Guvernul roman trebuie sa faca ceea ce a promis inainte de aderare”

Interviu cu Samuel Zbogar, ambasadorul Sloveniei la Washington

 

– Slovenia este prima tara din fostul bloc comunist care a adoptat moneda Euro si prima care va detine presedintia UE, in 2008. Tranzitia a mers ca pe roate, Slovenia e considerata "premianta" clasei de noi state membre. Cum ati reusit aceasta perfomanta?
– Intr-adevar, am avut o tranzitie relativ usoara fata de alte state est-europene. Suntem foarte mandri ca in 15 ani am reusit sa ne transformam dintr-o problema pe agenda UE intr-un stat care stabileste agenda UE. Iar faptul ca am introdus moneda Euro e foarte important, deoarece demonstreaza ca extinderea UE functioneaza. Pana acum, Euro a fost adoptat doar in vechile state membre si exista impresia ca sunt doua paliere in UE – grupul Euro si noile state membre. Slovenia a demonstrat ca si zona Euro se poate extinde, ca nu este un club inchis.
Cum am reusit? Poate ca ne-a ajutat si marimea. Intr-o tara mica e mai usor sa faci reforme dureroase decat intr-una de mari dimensiuni. A contat mult si faptul ca ne-am desprins din fosta Iugoslavie, care a fost o tara relativ dezvoltata. Asa ca am pornit de pe o pozitie mult mai buna decat celalalte tari candidate, mai ales ca Slovenia era cea mai dezvoltata parte a Iugoslaviei. Un catalizator puternic a fost si motivatia noastra de a parasi Iugoslavia si de a ne distanta de razboiul de acolo, de a indeplini cat mai repede criteriile de aderare pentru a face parte din UE si NATO.

– Ce s-a intamplat cu reformele dupa aderare? Ati incetinit ritmul, asa cum se observa acum in Romania?
– Nu, nu s-a intamplat asta. E drept ca am schimbat guvernul, in 2004. Asta pentru ca pe intreaga durata a negocierilor, incepand cu 1992, am avut acelasi partid la guvernare. Imediat dupa aderare, in toamna 2004, am avut alegeri si probabil ca alegatorii s-au gandit ca s-a inchis un ciclu, ca obiectivele au fost atinse – UE si NATO – si acum era timpul sa incercam altceva nou. Aparusera deja controverse legate de acest partid, asa cum se intampla de obicei cand esti la putere pentru prea mult timp. Dar reformele nu au incetinit, dimpotriva, pentru ca acum aveam un nou tel – moneda Euro – si era necesara reducerea inflatiei si a deficitului bugetar.

– Coruptia a fost principala problema asociata Romaniei inainte de aderare. Noul guvern numit de premierul Tariceanu nu mai are drept obiectiv principal combaterea coruptiei. Credeti ca e o strategie inteleapta?
– Nu cunosc in detaliu situatia din Romania, dar in mod cert, coruptia a fost problema majora pe durata negocierilor si de aceea Comisia a decis sa continue monitorizarea. Asa ca sper ca guvernul roman sa faca ceea ce a promis cand a intrat in Uniunea Europeana, din doua motive: cand negociezi cu UE faci unele schimbari si promiti ca vei face altele mai departe. Iar pe baza acestor promisiuni esti admis in UE. Asa ca asteptarile sunt ca vei continua sa implementezi reformele dupa aderare. In al doilea rand, UE are institutii care pot controla implementarea prin eventuale sanctiuni ce pot fi aplicate daca nu respecti promisiunile.

– Poti deveni un partener credibil in UE daca nu indeplinesti promisiunile legate de aderare?
– Pot spune doar ca celalte state membre se asteapta sa implementezi promisiunile pe care le faci cand intri in UE. Dar e drept ca atunci cand esti in perioada premergatoare aderarii, ai un anumit ritm, Parlamentul lucreaza zi si noapte, timp de ani intregi. Si e normal sa ai o oarecare "relaxare" imediat dupa aderare, ca ritmul sa incetineasca. Dar daca intarzierile sunt mari, UE poate introduce penalizari si chiar procese la Curtea Europeana.

– Romania si-a propus sa adopte Euro in 2014, credeti ca am fi putut fi mai ambitiosi?
– Data tinta depinde desigur de conditiile economice din tara. Dar fireste ca 2014 pare foarte departe si este foarte usor pentru guvernul actual sa lase urmatorului guvern sarcina de a lua masurile necesare pentru atingerea datei-tinta. E aceeasi situatie ca in Balcani, care au perspectiva aderarii la UE, dar e atat de departe incat nu e o forta de motivatie. Pentru noi, aderarea la UE a fost un motor al tranzitiei spre democratie si economie de piata. De aceea si tarilor din Balcani e nevoie sa li se dea o imagine mult mai clara cand vor putea deveni membre UE.

– Printre prioritatile presedintiei slovene a UE ati mentionat extinderea, mai ales in ce priveste tarile din Balcani. Credeti ca Republica Moldova va putea trece din politica de vecinatate a UE in cea de extindere?
– Desigur ca nu ne putem astepta la miracole in perioada presedintiei UE. Ceea ce spunem noi e ca extinderea e o prioritate si ca fiind o tara din regiune, ne vom concentra pe Balcani. Asta nu inseamna ca refuzam perspectiva Moldovei. Speram insa ca pe durata mandatului nostru sa aducem tarile balcanice la nivelul urmator. Vrem sa deschidem negocierile de aderare cu Macedonia, si poate ca Serbia, Bosnia si Muntenegru sa devina tari candidate. Am spus ca politica de vecinatate nu e suficienta si ca in unele cazuri ar trebui poate sa trecem la alt nivel. Aici presedintia germana se angajase sa reformeze politica de vecinatate – vom vedea ce fac ei si apoi portughezii. Vom face tot ce putem pentru Moldova si tarile din Caucaz – Georgia si Ucraina – speram ca si Belarus sa se schimbe intr-o zi. Dar deocamdata nu putem promite prea mult, pentru ca trebuie sa fim si pragmatici, sa vedem in termeni de "Realpolitik" cat se poate obtine.

– Cetatenii sloveni sunt singurii din fostul bloc comunist care pot calatori fara vize in SUA. Cum ati reusit sa fiti inclusi in programul "visa waiver"?
– Indeplineam toate conditiile, pentru ca am avut dintotdeauna o rata foarte mica de respingeri de vize sau de expatrieri. Slovenii nu emigreaza ilegal, sunt foarte legati de tara lor. E o problema chiar si pentru diplomatia slovena, majoritatea vor posturi la Zagreb sau Viena, nu la Washington (rade). Pe undeva, e nedrept, stiu ca Cehia s-a plans, de exemplu, pentru ca regimul lor comunist fiind mult mai restrictiv si dur, au avut un numar mult mai mare de vize respinse. O alta interpretare e ca in 1997 la Madrid, Slovenia, la fel ca Romania, nu a fost invitata sa devina membra NATO, ceea ce a dus la dezamagirea populatiei care si azi e destul de refractara la adresa Pactului Nord-Atlantic. Asa ca in 1998, poate ca "premiu de consolare", am fost inclusi in programul "visa waiver".

Cele mai citite

Giorgia Meloni e îngrijorată de ascensiunea extremei drepte după votul pentru Parlamentul European

Şefa guvernului italian Giorgia Meloni şi-a exprimat sâmbătă speranţa că Uniunea Europeană va ţine cont în politicile sale de "mesajul" transmis de cetăţenii europeni...

De ce trebuie să țină cont fotbaliștii Naționalei, ca să nu joace la EURO precum clasa politică de pe Dâmbovița

Pentru a oferi o experiență cât mai plăcută, noi și partenerii noștri folosim tehnologii precum cookie-urile pentru a stoca și / sau a...

Florin Răducioiu, amintiri despre Cupa Mondială din 1994

Florin Răducioiu a discutat despre echipa națională a României și despre perioada Campionatului Mondial din 1994. Fostul atacant al echipei AC Milan a participat...
Ultima oră
Pe aceeași temă