20 C
București
duminică, 14 august 2022
AcasăSpecialGuvernul grec şantajează Europa

Guvernul grec şantajează Europa

Guvernul de la Atena se felicita luni pentru rezultatul „pozitiv“ al reuniunii Eurogrup, al miniştrilor de Finanţe ai zonei euro, desfăşurată la Bruxelles şi a anunţat că discuţiile tehnice asupra reformelor avute în vedere încep miercuri. Înaintea reuniunii de luni, guvernul lui Alexis Tsipras a trecut la ameninţări directe faţă de UE în cazul în care nu le vor fi acceptate reformele şi nu vor primi bani, o tranşă de 7 miliarde euro din cadrul ajutorului financiar. Atena promite Europei imigranţi şi jihadişti dacă nu va fi conciliantă cu Grecia.

Deşi guvernul premierului Alexis Tsipras, liderul stângii radicale Syriza, a încercat de la venirea la putere să îşi impună condiţiile privind returnarea creditelor acordate de UE/BCE/FMI, a trebuit să accepte regulile ce domină spaţiul euro. Dar nu a renunţat la atitudinea de comando sfidător. Înaintea reuniunii cruciale a Eurogrup de luni, ministrul elen de Finanţe, Yanis Varufakis (foto), a transmis unele avertismente prin intermediul unui interviu pentru Corriere della Sera. După ce a declarat că dacă omologii săi din zona euro nu vor accepta principalele reforme propuse de Grecia pentru deblocarea apropiatei tranşe de ajutor financiar de care are o acută nevoie, „ar putea avea probleme”.

Citește și: Ministrul elen de Finanțe: Grecia nu are nevoie de un nou acord de finanţare

El a evocat posibilitatea unor noi alegeri sau un referendum asupra unui acord privind datoria. Grecia ameninţase deja cu un referendum asupra planului de salvare în noiembrie 2011, provocând o mişcare de panică pe pieţele financiare şi furia partenerilor europeni, ceea ce a antrenat căderea premierului de atunci George Papandreou. Partenerii Greciei au convenit săptămâna trecută prelungirea cu patru luni a programului lor de ajutor al ţării, dar au precizat că fondurile – circa 7 miliarde euro – nu vor fi vărsate înaintea lunii aprilie, dată la care vor judeca în avans reformele promise de Guvernul Tsipras. În cotidianul italian, Varufakis a reafirmat că Grecia nu doreşte un nou împrumut, refuzând „să revină într-un mecanism de creditare în schimbul respectării unui program de reforme”.

Citește și: Capitularea Greciei

În acest context, ministrul elen al Apărării a ridicat tonul la rândul său şi a ameninţat Berlinul că va da acte migranţilor care se prezintă la frontierele sale cu obiectivul de a ajunge în Europa. Şi printre ei, Panos Kammenos nu a exclus că vor putea trece jihadiştii Statului Islamic, respingând responsabilitatea faţă de Europa dacă aceasta nu se arată reconciliantă cu Grecia. Nu este prima oară când Kammenos, liderul formaţiunii Grecii Independenţi, care formează coaliţie cu Syriza, adresează ameninţări Berlinului, el ameninţând că dacă Germania va fi în continuare inflexibilă cu Grecia, aceasta nu va ezita să se întoarcă spre ajutorul Rusiei sau al Chinei în locul Europei. Declaraţiile miniştrilor greci sunt extrem de grave având în vedere că pentru a obţine ceea ce vor ameninţă cu bulversarea regulilor europene – cele privind migraţia, cele privind lupta contra terorismului, cele ale reglementărilor bugetare, financiare, cele ale pieţelor financiare etc. Înseamnă ceva spaţiul Schengen pentru radicalii de la Atena?

Troika, subiect tabu

Aceste declaraţii intervin în timp ce şeful Eurogrup, Jeroen Dijsselbloem, şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au avut declaraţii conciliante faţă de Grecia. Juncker a făcut un apel „întregii lumi”, să înţeleagă gravitatea situaţiei sociale a Greciei. Guvernul elen s-a felicitat luni că discuţiile tehnice privind reformele vor avea loc la Bruxelles cu instituţiile UE şi FMI şi nu la Atena, cum s-a petrecut cu „troika” – înalţi responsabili ai UE, BCE şi FMI, care „au umilit” Grecia. Este adevărat că pentru nu a răni prea mult susceptibilităţile grecilor, prima întâlnire va avea loic la Bruxelles, dar ulterior -reuniunile vor avea, şi la Atena.

Citește și: AFP: Ajutorul financiar pentru Grecia va fi prelungit

Dacă Bruxelles-ul impune această misiune guvernului Tsipras este pentru că europenii vor să dispună de o situaţie mai precisă a finanţelor elene. Este o cerinţă pentru a se putea lansa apoi în cunoştinţă de cauză într-o negociere globală asupra unei liste de reforme definitive cu Atena, cum s-a convenit la precedentul Eurogrup (24 februarie).

Întoarcerea creditorilor

Troika revine? Termenul nu mai are acelaşi uzaj şi i s-a substituit cel al „instituţiilor”. Dar pentru Grecia, rezultatul este acelaşi – după reuniunea Eurogrup de luni, 9 martie, Guvernul de la Atena a văzut că i s-a impus – şi a acceptat – să trateze cu echipe de -experţi ai FMI, Comisiei Europene şi ai Băncii Centrale Europene. Asta după ce guvernul grec nu a încetat să repete – până acum – că refuză să revină sub furcile troicii, denunţând metodele acesteia, caracterul nedemocratic şi rezultatele contraproductive pentru economia ţării.

BCE, Comisia Europeană şi FMI vor reveni la Atena. Dar în spatele acestei „întoarceri a troicii” se ascunde o realitate mai complexă. Troika se reîntoarce, se poate deduce după anunţarea deschiderii discuţiilor „la nivel tehnic” între Grecia şi „instituţiile” care compun această troică. -Primele discuţii au loc la Bruxelles, apoi la Atena. Privită mai îndeaproape, situaţia este mult mai complexă, în realitate fiind vorba de consecinţa normală a acordului dintre Grecia şi zona euro convenit la reuniunea Eurogrup din februarie. Acordul prevede implementarea unui program de reforme la iniţiativa Atenei şi care va trebui finalizat până la jumătatea lui aprilie, dar şi stabilirea unui nou obiectiv de excedente primare (în afara datoriei) în conformitate cu situaţia economică.

Dacă troika reprezintă un subiect unic în reunirea creditorilor Greciei, este evident că această realitate nu a dispărut nici odată. Când, la 25 ianuarie, Alexis Tsipras proclama „moartea troicii”, el nu anunţa imposibilitatea de plată a Greciei. Ca atare, ţara rămâne să facă faţă creditorilor, deci faţă de zona euro şi a FMI. Ceea ce a vrut Tsipras să facă să dispară a fost mai mult logica acordului din 2012 – o comisie de creditori venind să dicteze politicile economice şi bugetare ale guvernului grec.

Adevărata problemă nu este aceea de a şti dacă Grecia va discuta sau nu cu creditorii săi şi dacă o va face sau nu la Bruxelles sau la Atena. Reala problemă este de a şti pe ce baze se vor realiza aceste discuţii. Dacă „instituţiile” îşi impun logica ce a prezidat destinele Greciei înainte de 25 ianuarie, adică dacă îşi vor impune reformele şi continuarea austerităţii, caz în care guvernul elen va fi pierdut definitiv partida şi în acest caz, versiunea vechii troici va fi mereu „în viaţă”. Dacă, în schimb, discuţia porneşte de la propunerile elene care insistă în special pe justiţie socială şi reechilibrarea eforturilor, atunci în mod sigur troica îşi va schimba înfăţişarea. În mod clar, situaţia financiară a Greciei joacă în favoarea europenilor.   

Cele mai citite

Cele mai aglomerate Vămi în weekendul prelungit de Sfânta Maria

Cele mai aglomerate puncte de trecere a frontierei au fost ieri, 13 august, atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire,...

Șefa DIICOT, Oana Schmidt Hăineală, acuzată de Dincă în dosarul dispariției Alexandrei Macesanu  și a Luizei Melencu

Publicația Gândul a continuat seria dezvăluirilor din interviul luat în exclusivitate, din închisoare, a “monstrului de la Caracal” care au luat-o în vizor și...

Aproape 4.400 de ucraineni au cerut azil în România

De la începerea conflictului din țara vecină, 4.372 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România. În ultimele 24 de ore a fost depusă o...
Ultima oră
Pe aceeași temă