La fiecare cinci angajati ai ministerelor si agentiilor guvernamentale, unul va fi concediat, a decis Cabinetul Boc. Toti ministrii trebuie sa faca pana saptamana viitoare propuneri pentru taierea tentaculelor caracatitei birocratice, care in ultimii ani a devenit tot mai uriasa. "Jumatate din agentiile guvernamentale pot fi linistit desfiintate fara a se simti lipsa lor", spune economistul Ilie serbanescu. In opinia sa, concedierea a 20% din personalul birocratic, hotarata de Guvern, este "o masura extraordinar de buna", in contextul crizei, cu conditia ca ea sa fie infaptuita. Daca in 2003 in administratia publica si in aparare existau, de pilda, 152.345 de angajati, in 2007 Institutul National de Statistica inregistra 197.976 de persoane, deci un plus de 45.631 de posturi.
In acelasi interval, cresterea numarului salariatilor din administratie a fost de zece ori mai mare decat cea din invatamant, unde s-au facut doar 4.500 de angajari. Pentru Ministerul Apararii, concedierea a 20% din angajati a fost dispusa deja de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, iar Cancelaria primului-ministru a anuntat ca isi va reduce personalul cu 40%. Ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu, a admis ieri ca are prea multi subordonati. "Cand am plecat eu, in 2005, erau in jur de 350 de angajati, iar acum sunt 605, dar nu am vazut si efectul acestei supradimensionari a organigramei", a explicat Sarbu. si fostii guvernanti, care au dorit in 2007 sa taie 10% din posturile bugetare, recunosc ca functionarimea s-a inmultit pana la un nivel pe care Romania nu si-l poate permite. Pe fundalul unor explicatii laconice ale Executivului, zvonurile privitoare la concedierile in masa au pus pe jar sindicatele din Sanatate si Educatie, care se arata dispuse sa lupte pentru pastrarea locurilor de munca de care raspund, recomandand, in schimb, disponibilizari in aparatul birocratic. Sindicatul functionarilor publici Sed Lex este insa hotarat sa dea jos Guvernul daca acesta va concedia 20% din angajatii ministerelor.
Cabinetul Boc a decis reducerea cu 20% a numarului posturilor din ministere si agentii guvernamentale, astfel incat din economiile realizate sa poata acorda indexari salariale de pana la 10%, majorari de pensii cu 9% si sa mentina deficitul bugetar la 2% din Produsul Intern Brut. Pana saptamana viitoare, fiecare ministru trebuie sa faca propunerile de concediere in institutia sa. Pentru Ministerul Apararii, disponibilizarea a 20% din angajati a fost dispusa deja de Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, iar ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu, a admis inca de ieri ca are prea multi subordonati, dintre care unii cu salarii mari, dar fara rezultate pe masura. "Cand am plecat eu, in 2005, erau in jur de 350 de angajati, iar acum sunt 605, dar nu am vazut si efectul acestei supradimensionari a organigramei", a explicat Sarbu. In schimb, ministrul Administratiei si Internelor, Liviu Dragnea, a aratat ca, in cazul unor ministere precum cel pe care il conduce sau al Justitiei ori al Apararii, nu se pot face concedieri ale personalului operativ, intrucat actiunile respectivelor institutii ar fi puse in pericol. "O sa vedem la ce concluzie ajungem", a spus Dragnea.
Analistii economici si sindicatele cred ca, in contextul crizei financiare, disponibilizarile anuntate sunt potrivite, insa numai in cazul aparatelor birocratice din ministere, nu si in sectoarele sensibile precum Educatia sau Sanatatea. In opinia economistului Ilie serbanescu, concedierea personalului birocratic este "o masura extraordinar de buna". "In contextul crizei, debirocratizarea a devenit o cerinta gatuitoare." serbanescu mai spune ca "jumatate din agentiile guvernamentale pot fi linistit desfiintate fara a se simti lipsa lor".
In ultimii ani, caracatita birocratica – ale carei tentacule sunt taiate acum de criza – s-a umflat fara incetare. Daca in 2003 in Administratia Publica si in Aparare existau, de pilda, 152.345 de angajati, in 2007 Institutul National de Statistica inregistra 197.976 de persoane, deci o crestere cu 45.631 de posturi. In acelasi interval, majorarea numarului angajatilor din administratie a fost de zece ori mai mare decat cea din invatamant, unde s-au facut doar 4.500 de angajari.
O discutie aprinsa pe tema reducerii bugetelor de salarii din institutiile statului s-a purtat atat la intrunirea coalitiei PDL-PSD, cat si in sedinta de Guvern. Pe fundalul unor explicatii laconice ale Executivului, zvonurile privitoare la concedierile de masa ale bugetarilor au pus pe jar sindicatele, care se arata dispuse sa lupte pentru pastrarea locurilor de munca de care raspund, recomandand, in schimb, disponibilizari masive in stufoasele aparate birocratice ale administratiei centrale si locale. "Nu acceptam sa pierdem nici un loc de munca. Reducerea personalului se poate face prin restructurarea organigramelor stufoase din ministere si agentii", ne-a declarat Marius Petcu, presedintele CNSLR-Fratia. In Sanatate, ca si in cazul altor sectoare bugetare in care se lucreaza cu publicul, masura de "rarefiere" a personalului nu poate fi aplicata, arata Petcu. Liderul sindical spune ca disponibilizarea a 20% din angajatii sectorului sanitar ar conduce, in scurt timp, la desfiintarea a jumatate din policlinici si spitale deoarece, dupa angajatii concediati, ar pleca – de bunavoie – si ceilalti, care ar lua drumul strainatatii: "Noi de doi ani ne confruntam cu exodul din spitale. Le-am oferit prime de stabilitate ca sa ramana, dar medicii si asistentele tot pleaca". Liderul CNSLR-Fratia mai spune ca in Sanatate contributia financiara a Guvernului este infima, drept pentru care prin concedieri nu s-ar face decat economii mici: "Noi nu mai primim resurse prin legea bugetului. Acum suntem platiti din Fondul de asigurari de sanatate, din banii asiguratilor". Sindicatele din Educatie nu concep nici ele ca unul din cinci angajati ai scolilor sa fie dat afara in mijlocul anului de invatamant, deoarece elevii nu pot fi lasati singuri in clase, si recomanda Guvernului debirocratizarea administratiei. "Daca s-ar aplica in scoli, aceasta noua masura ar bulversa activitatea, in conditiile in care deficitul de profesori este mare", ne-a declarat Aurel Cornea, presedintele Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant. Cornea spune ca masura le poate fi aplicata doar bugetarilor din administratia centrala si locala, unde s-ar putea face reduceri mai consistente decat in alte domenii: "Chiar daca aceasta masura va fi pentru intreg sectorul public, nimeni nu-i opreste ca in unele sectoare personalul sa scada cu 60%, iar in altele doar cu 2%". Aseara insa, presedintele sindicatului bugetarilor Sed Lex, Vasile Marica, a promis ca va da jos guvernul daca dispar 20% din posturile administratiei centrale. z
ExplicaTii
» Scheme Incarcate
In Romania exista circa 1,1 milioane bugetari, insa in schemele de personal ale institutiilor statului figureaza 1,4 milioane de posturi, ne-a explicat fostul ministru al Muncii, Paul Pacuraru. In opinia acestuia, reducerea cu 20% a bugetelor pentru cheltuielile de personal poate fi facuta prin inghetarea posturilor excedentare, adica prin stoparea angajarilor. Pacuraru, care in 2007 a propus reducerea cu 10% a posturilor bugetare, spune ca la vremea respectiva nu a dorit sa dea pe nimeni afara, ci doar sa blocheze organigramele care se expandau. "Nu poti sa dai pe nimeni afara pentru ca te umpli de procese", explica fostul ministru. Pacuraru recunoaste insa ca numarul functionarilor a crescut pana la un nivel pe care Romania nu si-l poate permite si da ca exemplu in acest sens institutii pe care le-a coordonat: "Daca in anii ’95 la nivel judetean exista o singura directie de munca, directie care se ocupa si de pensii, si de Inspectia muncii, acum sunt sase institutii – Pensii, Inspectia Sociala, Directia de Munca etc. –, fiecare cu sefi, masini, spatii si active. Noile entitati au luat nastere ca urmare a reformei institutionale, pentru ca ele exista si in celelalte tari ale UE".
