Discuţiile privind posibila introducere a unui control al capitalului în Grecia sunt tot mai răspândite, întrucât Guvernul de la Atena rămâne fără lichidităţi, comentează Financial Times, conform Mediafax.
„Suntem la patru cel mult şase săptămâni distanţă de o posibilă impunere a unui control al capitalului”, a declarat directorul Centrului pentru studii politice europene din Bruxelles, Daniel Gros.
Citește și: Tsipras, lovit de bumerangul „dosarului grec“
În timp ce Grecia trebuie să achite către FMI 1,5 miliarde de euro până la sfârşitul lui iunie, situaţia ar putea scăpa de sub control, forţându-le mâna politicienilor.
Grecia ar putea fi obligată astfel să repete experienţa Ciprului şi Argentinei. Dar astfel de măsuri sunt dezaprobate de tratatele UE, care sanctifică libertatea de mişcare a capitalurilor – alături de cea a lucrătorilor, bunurilor şi serviciilor – ca unul dintre cei patru piloni ai Uniunii.
Guvernul ar putea fi forţat să ia măsuri nepopulare, precum limitarea retragerii de lichidităţi din bănci, ceea ce ar expune Atena unei revolte din partea cetăţenilor.
De la Malaysia, în perioada crizei din estul Asiei în 1998, până la Islanda după colapsul sistemului bancar în 2008, există câteva exemple de guverne care au impus restricţii în cazul depoziterlor bancare pentru a încerca să oprească scurgerea masivă de capital.
Mulţi investitori şi politicieni cred că cel mai relevant exemplu pentru Grecia este salvarea Ciprului în 2013. La presiunea partenerilor săi europeni, Nicosia a fost de acord să îşi restructureze profund sectorul bancar şi să impună un control al capitalului în schimbul unui împrumut de zece miliarde de euro.
Dar nu toată lumea este convisă că „soluţia cipriotă” poate fi aplicată cu aceleaşi rezultate Greciei. Pentru Cipru, controlul capitalului a făcut parte dintr-un progam mai extins agreat cu creditorii pentru redresarea băncilor şi a economiei, în timp ce Grecia nu are un astfel de acord.
Unii economişti avertizează că o comparaţie mai plauzibilă pentru Grecia ar fi cu experienţa Argentinei din 2001, când deponenţii au început să îşi retragă lichidităţile din bănci şi să le convertească în dolari. Astfel, autorităţile argentiniene au impus mai întâi un set de măsuri relativ limitate, inclusiv blocarea retragerilor din conturile în dolari. Această măsură nu a fost suficientă, aşa că a fost urmată la scurt timp de o îngheţare a depozitelor la termen şi o schimbare forţată a lor în obligaţiuni în peso.
O altă îngrijorare a Guvernului grec ar fi capacitatea de a implementa şi monitoriza controlul capitalului. „Pentru ca un control al capitalului să funcţioneze, trebuie să înfiinţezi un sistem de monitorizare riguros”, a declarat Friðrik Már Baldursson, economist la Universitatea din Reykjavik, în Islanda. „Dacă există multă corupţie, controlul pur şi simplu nu funcţionează”, a adăugat el.
