7.7 C
București
sâmbătă, 2 martie 2024
AcasăSpecialGraba cea de taina

Graba cea de taina

Proiectul de lege privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor a fost adoptat ieri de Camera Deputatilor, cu o larga majoritate, dupa ce acum un an a trecut prin Senat, prin adoptare tacita, in ultima zi de lucru a Parlamentului, inaintea sarbatorilor. Desi saptamana trecuta, cand a trecut prin Comisiile juridica si pentru drepturile omului, s-a anuntat o data mult mai tarzie a discutarii sale in Camera, proiectul a fost considerat prioritate legislativa pentru integrarea tarii noastre in UE si a fost dezbatut in procedura de urgenta. Urgenta? Dupa 17 ani de tergiversari nejustificate, de-a lungul si de-a latul regimurilor politice care s-au succedat la conducerea tarii, din decembrie 1989 incoace? Fara sa se astepte concluziile Comisiei Consultative a OSCE pentru Libertatea Credintelor Religioase, care urmau sa fie facute publice saptamana viitoare? A fost accelerata aceasta graba de taina si sporita eficienta fara precedent a deputatilor de decizia Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii privind prezenta simbolurile religioase din scoli? A cedat Camera Deputatilor insistentelor Bisericii majoritare pentru "rezolvarea" diferendelor patrimoniale cu Biserica Romana Unita cu Roma, care n-a semnat proiectul, tocmai pentru ca aceasta problema a retrocedarilor n-a fost reglementata prin noua lege a cultelor? Pentru ca raspunsurile la aceste intrebari (si la multe altele) sunt tardive, coalitia ONG-urilor societatii civile se va adresa Curtii Constitutionale inainte ca legea sa fie semnata de presedintele Traian Basescu. Privita ca un demers obligatoriu inaintea integrarii Romaniei in UE de catre oficialitatile aflate la putere, dar si de BOR, amendata cu suspiciune de cultele minoritare si de ONG-urile societatii civile, decizia de ieri a Camerei Deputatilor umple un gol ramas din 1948 incoace: avem, in sfarsit, o lege a cultelor! Buna sau rea, o va spune realitatea justitiara a zilei de maine. (Ion Zubascu)

Cea mai intarziata lege

Camera Deputatilor a adoptat ieri prima lege privind libertatea religioasa elaborata in cei 16 ani de democratie. Legea stabileste cadrul general de functionare si organizare a cultelor religioase fara discriminare, aratand in articolul 9 ca "in Romania nu exista religie de stat, statul este neutru fata de orice credinta religioasa sau ideologie atee".

Statul si Biserica

Potrivit legii orice cult poate fi recunoscut de catre autoritati la cerere, daca are cel putin 300 de adepti. De asemenea, proiectul spune ca "nimeni nu poate fi impiedicat sau constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa contrara convingerilor sale". Religia copilului care a implinit varsta de 14 ani nu poate fi schimbata fara consimtamantul acestuia. Copilul care a implinit varsta de 16 ani are dreptul sa-si aleaga singur religia. Comunitatile religioase isi aleg in mod liber structura asociationala in care isi manifesta credinta religioasa: cult, asociatie religioasa sau grup religios. Biserica Ortodoxa s-ar putea plange ca prin aceasta lege este in oarecare masura defavorizata avand in vedere pretentiile sale de a fi biserica de stat. Legea Cultelor spune doar ca "statul roman recunoaste rolul important al Bisericii Ortodoxe Romane si al celorlalte biserici si culte recunoscute in istoria nationala a Romaniei si in viata societatii romanesti".

Aceeasi lege prevede posibilitatea sprijinirii financiare de catre cetateni a cultelor la care adera, precizand ca sponsorizarile si contributiile financiare vor fi deduse din baza de calcul al impozitului pe venit. Totodata, in ceea ce priveste educatia religioasa, se arata ca in scoli libertatea apartenentei la o religie sau alta este garantata. In invatamantul de stat si particular predarea religiei este asigurata prin lege cultelor recunoscute. Daca un elev apartine unui alt cult decat cel ortodox ii este permis sa aduca la scoala un atestat care sa dovedeasca ca a invatat religia careia ii apartine.

Cimitirele si proprietatile

Legea reglementeaza si statutul cimitirelor, prevazand obligativitatea inhumarii decedatilor potrivit ritului propriu in cimitire care nu apartin religiei acestora. In localitatile in care nu exista cimitire comunale si unele culte nu au cimitire proprii, persoanele decedate care apartineau cultelor respective sunt inhumate potrivit ritului propriu in cimitirele existente in functiune. Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a infiinta cimitire comunale si orasenesti in fiecare localitate. Cimitirele se organizeaza astfel incat sa aiba sectoare corespunzatoare pentru fiecare cult recunoscut.

Cultele recunoscute si unitatile lor de cult pot avea si dobandi in proprietate sau in administrare bunuri mobile si imobile asupra carora pot dispune in conformitate cu statutele proprii. Bunurile sacre, respectiv cele afectate direct si exclusiv cultului, stabilite conform statutelor proprii in conformitate cu traditia si practicile fiecarui cult, dobandite cu titlu, sunt insesizabile si imprescriptibile si pot fi instrainate doar in conditiile statutare specifice fiecarui cult. Aceste prevederi nu afecteaza redobandirea bunurilor sacre confiscate in mod abuziv de catre stat in perioada 1940-1989, precum si a celor preluate fara titlu.

Bunurile bisericesti din strainatate proprietate a statului roman pot constitui obiectul unor acorduri bilaterale. (Adriana Dutulescu)

"Brusc, graba cu secretosenie"

Sub acest titlu relata marti seara, cu deosebita ingrijorare, serviciul de presa al organizatiei internationale Forum 18, cu sediul in capitala Norvegiei, despre introducerea, pe agenda de ieri a plenului Camerei Deputatilor, a dezbaterii si votarii noii Legi a Cultelor. Concluzia autorului acestui articol, care reproduce, de fapt, opinia Romanitei Iordache, presedinta "Accept – Romania", este transanta: "Cumva, libertatea religioasa a ajuns piatra de mormant a democratiei romanesti".

La randul ei, Iustina Ionescu, de la Centrul de Resurse Juridice, le-a declarat celor de la Forum 18 ca o coalitie formata din mai multe ONG-uri i-a scris, la 12 decembrie, presedintelui Camerei Deputatilor, Bogdan Olteanu, exprimandu-si ingrijorarea in legatura cu forma actuala (la acea ora) a proiectului acestei legi si cerandu-i ca cel putin dezbaterea si votul din Camera sa astepte concluziile Comisiei Consultative OSCE pentru Libertatea Credintelor Religioase, comisie al carei raport asupra proiectului de lege in cauza urmeaza sa fie dat publicitatii peste mai putin de o saptamana. Iustina Ionescu a precizat ca, daca proiectul de lege va fi votat de Camera Deputatilor "in forma sa actuala" (ceea ce s-a intamplat ieri), coalitia ONG-urilor va solicita opinia Curtii Constitutionale, inainte ca legea sa ii fie trimisa spre semnare presedintelui Traian Basescu.

In continuare, Forum 18 arata ca si Alianta Evanghelica Romana (Cultul Baptist, cel Penticostal si Cultul Crestin dupa Evanghelie) s-a aratat extrem de ingrijorata de brusca sosire a proiectului de lege in Camera Deputatilor, citandu-l in acest sens pe Paul Negrut, presedintele Aliantei. Purtatorul de cuvant al B.O.R., parintele Constantin Stoica, le-a spus celor de la Forum 18 ca "peste doua saptamani, Romania va fi membra a UE si legea este necesara pentru aceasta".

"Proiectul de Lege a Libertatii Religioase si a Cultelor tocmai a fost incadrat, de Guvernul Romaniei, in categoria legislatiei prioritare pentru intrarea in Uniunea Europeana. La solicitarea Forum 18, Delegatia UE la Bucuresti a refuzat sa specifice daca, intr-adevar, aceasta lege constituie o prioritate pentru UE, dar a tinut sa arate ca "libertatea religioasa este foarte importanta pentru UE".

Referindu-se la precipitarea cu care proiectul de lege a fost luat in dezbaterea plenului Camerei Deputatilor, Iustina Ionescu, de la Centrul de Resurse Juridice, a declarat: "Nu ne putem pronunta daca aceasta secretosenie este sau nu voita, dar consideram ciudat faptul ca Parlamentul a avut nevoie de aproape un an pentru a se ocupa de aceasta lege, pentru ca acum, brusc, sa fie atat de aproape de adoptarea ei finala".

Proiectul de lege a fost criticat de numeroase comunitati religioase – mai cu seama de Cultul Baptist, cel Adventist si alte culte protestante, precum si de catre Biserica Unita, Martorii lui Iehova si cultul Baha'i.

Romanita Iordache, presedinta "Accept – Romania", crede ca "graba si eficienta fara precedent de care dau dovada deputatii se datoreaza si dezbaterii generate de decizia Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, privind utilizarea simbolurilor religioase in salile de clasa, precum si insistentei de care da dovada Biserica Ortodoxa in solicitarea adoptarii unei legislatii pentru "solutionarea" "problemelor" patrimoniale dintre B.O.R. si Biserica Greco-Catolica. Exista, pe aceasta tema, trei proiecte de lege diferite, a aratat Romanita Iordache, potrivit careia: "Cumva, libertatea religioasa a ajuns piatra de mormant a democratiei romanesti in curs de a se naste". (Iosif Klein Medesan)

Cele mai citite

Teodosie a demonstrat că barba te ajută să nu se vadă cât de ciuntit ieși de la Sinod

Ilustrație: Marian Avramescu Înalt ridicatul cu macaraua arhiepiscop al Tomisului, Teodosie, le-a demonstrat tuturor bărbaților, prin propria exemplificare, de ce este benefic să porți...

statuie de 1 milion de euro a lui Mihai Viteazul sau parcare supraetajată?

În orașul Zalău, un proiect de amploare a declanșat un adevărat val de controverse. Este vorba despre planul de a amplasa o statuie...

Teodosie a demonstrat că barba te ajută să nu se vadă cât de ciuntit ieși de la Sinod

Ilustrație: Marian Avramescu Înalt ridicatul cu macaraua arhiepiscop al Tomisului, Teodosie, le-a demonstrat tuturor bărbaților, prin propria exemplificare, de ce este benefic să porți...
Ultima oră
Pe aceeași temă