Evreilor ingropati in Bistrita-Nasaud li se refuza dreptul la odihna vesnica. Si asta deoarece cimitirele cultului mozaic sunt tranzactionate pe piata, iar peste morminte se cultiva zarzavaturi si se construiesc case. Dupa opt ani de lobby esuat pe langa Guvernul Romaniei, Association of Jewish Romanian Americans (AJRA), condusa de David Kahan, totodata emisar al Consiliului Rabinic European, a dat in judecata Executivul si toate persoanele fizice sau juridice care deliberat, prin neglijenta sau ignoranta, au contribuit la pangarirea lacasurilor sfinte.
Urmasii evreilor ramasi in tara au transformat cimitirele intr-o afacere profitabila, iar statul roman nu respecta tratatele bilaterale incheiate dupa Revolutie cu privire la protectia cimitirelor. Ba, mai mult, s-a spalat pe maini de acest rol asumat la nivel international, predandu-le Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania (FCER).
Au scuipat pe mormintele lor
Cuvintele sunt neputincioase atunci cand vine vorba de descrierea situatiei cumplite in care se zbat majoritatea cimitirelor evreiesti din Bistrita-Nasaud, aflate in grija FCER. Pe de o parte, statisticile oficiale sunt incomplete, si chiar si asa, cimitirele care exista „oficial” sunt dezmembrate, vandute si inchiriate de comunitatea evreilor din judet, primind ulterior destinatia de teren agricol. In ceea ce priveste cimitirele care nu sunt prinse in statistici, dar care exista in mai toate comunele si satele in care au trait vreodata evrei, acestea sunt abandonate si oferite pe tava vandalilor.
Situatia cea mai dificila o au cimitirele din Sangeorz-Bai si Feldru. Cel din orasul-statiune se gaseste in varful unui deal. Nici o carare nu duce la el, se urca pieptis. Pietrele funerare sunt cazute la pamant, sparte, furate, pangarite. Cele care mai sunt in picioare par a fi folosite drept „cuibusor de nebunii” de tinerii din localitate. Vata, hartie igienica, ambalaje si animale moarte au „rasarit” printre pietrele funerare vandalizate. Cimitirul nu mai are gard imprejmuitor. Din el au mai ramas doar cativa stalpi de beton. Fragmente de marmura si piatra cu inscriptii iudaice apar din loc in loc, ingropate partial in pamant si invadate de spini. David Kahan contempla dezastrul si se ia cu mainile de cap. De ani de zile isi imparte timpul intre clinica din SUA, al carei patron este, si vizitele in Romania, unde ar trebui sa odihneasca in pace stramosii sai.
Scopul sau este unul clar: „Cimitirele sa fie tratate cu sfintenie. Nu ne intereseaza banii, nu vrem casele inapoi si nici terenurile. Ne intereseaza doar ca mortii nostri sa fie lasati sa doarma in liniste. Am ajutat ministrii de Externe, premieri din toate guvernele sa isi faca intrarea la Washington, pe vremea cand nimeni nu voia sa auda de Romania. Am cerut in schimb acest singur lucru. Daca nici mortii nu ii respectam, atunci nu ne putem numi oameni!”.
La Feldru, ce-a mai ramas din cimitirul neprins in statistica oficiala – dar identificat ulterior de AJRA – se regaseste in spatele unor anexe gospodaresti. Un WC rudimentar troneaza pe locul unde odinioara, probabil, erau cripte. Pare a se sprijini pe pietre funerare. Nici vorba de imprejmuire adecvata ori de tablita avertizatoare. Si in comuna Reteag, cea mai mare parte din cimitir, aflat in apropierea Primariei, a fost inchiriat de forul evreiesc din judet unui cetatean care il trateaza, fara remuscari, ca pe un teren agricol. In spatele criptelor a rasarit o capita. Se ara in cimitir.
Zarzavaturi la Beclean
Aceeasi situatie se intalneste si la Beclean, unde o parte din locul de veci a zeci de evrei a fost vandut unui politist – victima colaterala in acest act de profanare. Insa nici el nu se da in laturi sa cultive zarzavaturi. Ca sa renunte la terenul bine pozitionat intravilan vrea sa iasa in profit. Cazul „Beclean” este unul special. Pentru a demonstra ca evreii din Bistrita-Nasaud au vandut un teren cu morminte, folosit de noul proprietar pe post de gradina de zarzavaturi, AJRA a comandat, in luna mai, un studiu cu un scanner radar, executat de Heritage Foundation for Preservation of Jewish Cemeteries si aprobat de Ron LaBarca, presedintele US Radar. Din analiza stiintifica a solului a rezultat un raport care certifica faptul ca in acel loc „apar un numar de sapaturi si/sau anomalii care coincid cu aspectul unui cimitir sau al unui loc de ingropaciune”.
Aici se impune o precizare. Cu privire la acuzatia de instrainare si inchiriere a locurilor de veci ale evreilor, adusa de David Kahan catre FCER, publicatia „Realitatea Evreiasca” a consemnat, in luna iulie, pozitia marelui rabin Menachem Hacohen. Acesta declara ca „ceea ce s-a vandut, in unele cazuri, este terenul alipit cimitirului (…). Numai incepand cu o suta de metri distanta de la ultimul mormant se poate discuta despre o eventuala vanzare a terenului liber”. Realitatea din Beclean contrazice, insa, flagrant aceste afirmatii si nu justifica sub nicio forma neglijarea si profanarea cimitirelor neprinse in statisticile oficiale si de a caror inventariere Federatia ar fi trebuit sa de ocupe la modul cel mai serios. Ba mai mult, multe din aceste cimitire nu au cu totul 100 metri lungime, deci distanta de care se prevala marele rabin nu are cum sa fie respectata.
Plangere penala pentru profanare
AJRA a inaintat, la inceputul lunii octombrie, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie o plangere penala prealabila prin care solicita inceperea urmaririi penale „in rem” fata de toate persoanele ce se fac vinovate de distrugerea si profanarea cimitirelor evreiesti in forma continuata, inclusiv FCER si statul roman. Potrivit lui David Kahan, FCER nu respecta nici religia si nici bunul-simt, fiind interesata doar de un castig financiar imediat, iar statul refuza sa isi asume vreo responsabilitate.
Solutia ar fi, in opinia diasporei evreiesti, constituirea unui comitet mixt din care sa faca parte Guvernul roman si rabini de peste hotare, alaturi de reprezentantii Comunitatii evreiesti din Romania. Comitetul ar urma sa actioneze strict in problema cimitirelor evreiesti, sa le inventarieze riguros, sa aiba grija sa nu se instraineze terenuri cu morminte si sa le protejeze. Din motive necunoscute insa, FCER nu vrea sa renunte asa usor la afacerea cimitirelor si nu admite ca evreii din diaspora sa aiba vreun cuvant de spus in ce priveste proprietatile funerare din Romania, chiar daca si stramosii acestora isi dorm somnul de veci in aceste locuri.
Guvernul nu se baga
In 1992 Romania a ratificat un tratat bilateral cu SUA – „Acord pentru protectia si prezervarea anumitor proprietati culturale”, semnat intre Guvernul SUA si cel al Romaniei. Articolul 1 statueaza ca „fiecare parte va lua masuri corespunzatoare pentru a proteja si conserva patrimoniul cultural al tuturor grupurilor nationale, religioase sau etnice care locuiesc sau au locuit pe teritoriul sau, care au fost victime ale celui de-al Doilea Razboi Mondial. Sintagma „patrimoniu cultural” include locurile de cult, monumentele, cimitirele si mausoleele pentru cei decedati”.
In noiembrie 2001, cu ocazia vizitei la New York, fostul premier Adrian Nastase s-a angajat sa se formeze un comitet mixt alcatuit din membri ai Guvernului si reprezentanti ai Asociatiei Evreilor Romano-Americani – comunitate puternica si influenta – in scopul de a inventaria aceste cimitire din tara si de a dezvolta un plan pentru a le ocroti si reconstrui. Cu toate acestea, in 2002, Guvernul roman a uitat ce a semnat si a scos o lege prin care a inteles sa acorde FCER proprietatea asupra acestor cimitire si sinagogi. Scopul desemnat era protejarea si conservarea corespunzatoare a acestor situri. Insa acest scop este departe de a fi atins. Federatia evreilor ramasi in tara speculeaza pecuniar aceste locuri sfinte, in loc sa le protejeze. Cum starea din teren a multor cimitire evreiesti este departe de a fi decenta, s-a ajuns la o situatie critica care a ingrijorat intreaga comunitate, in special in SUA si Israel.
