Mai sunt 72 de zile până la primul tur al prezidențialelor și care este oferta? Sunt cel puțin cinci candidați pe partea așa zisei drepte politice, dar vedem că există încă români nemulțumiți, care așteaptă „candidatul surpriză”. Cu trei luni înainte de alegerile prezidențiale, electoratul dreptei e mai debusolat ca niciodată. Mesaje politice multe, confuze, unele contradictorii, chiar războinice între ele, care nu fac decât să scoată în evidență hibele personajelor din opoziție, incapabile să lupte cu singurul candidat de la putere, Victor Ponta. Sunt mulți și mărunți, care mai mult vor să se atace între ei decât să provoace puterea, mulți contra unul singur, o scenă politică plină de haos care aduce avantaje electorale lui Victor Ponta.
Teoretic, o ofertă electorală bogată e semn de democrație consolidată, românii au de unde alege, practic, mesajele electorale care ajung la români prin intermediul canalelor media sunt puține și demagogice.
Dacă am zapa cu atenție câteva zile, am putea observa că, în ciuda „ofertei bogate” (Klaus Iohannis, Călin Popescu Tăriceanu, Cristian Diaconescu, Monica Macovei etc), există doar doi baroni mediatici care fac agenda cetățeanului: Victor Ponta, pe de o parte, și Elena Udrea, adică omul președintelui Traian Băsescu, pe de alta. Monopolul propagandistic mediatic este deținut doar de ei, ceilalți devenind neobservabili. Fac un zgomot imens, susţinut de analiştii şi propagandiştii fiecăruia. Televiziunile de știri își fidelizează și în această campanie talibanii.
Atât timp cât sondajele de opinie, dar și momentul referendumului din vara lui 2012, confirmă teoria că sperietoarea voturilor este, la ora actuală, Băsescu, Ponta nu poate decât să jubileze pentru această situație și recurge la toate tertipurile ca să o mențină. Premierul nu-l vrea pe Klaus Iohannis drept adversar și nici nu-l legimitează ca atare. L-a atacat ușor săptămâna trecută, doar cu scopul de a lipi și de el eticheta de „băsist”.
Lui Ponta îi convine să resusciteze artificial tema anti-băsismului, să inoculeze ideea că Băsescu este încă în forță, acel personaj malefic din umbră care leagă și dezleagă ițele în justiție, decât să lupte cu un personaj relativ proaspăt pentru mulți dintre români, pe teme de guvernare. Pentru el, asta e cea mai ușoară temă de campanie,e singura pe care o stăpânește. Să nu uităm că premierul este la putere de mai bine de doi ani, iar opoziția nu a venit încă cu plan de atac agresiv față de marile probleme ale guvernării actuale. Nimeni nu mai numără kilometrii de autostradă promiși de PSD și neterminați, nimeni nu mai aduce în discuție reforma în sănătate, manualele vechi și expirate ale copiilor, nimeni nu mai discută despre adevăratele probleme ale românilor. Nimeni nu mai aduce în discuție un proiect, o idee pentru viitorul României.
Cel mai important subiect de campanie de până acum a fost „plimbarea Antenei 3” în jurul Palatului Cotroceni, temă care transmite un singur mesaj: Băsescu este încă puternic, un personaj malefic, iar românii trebuie să lupte cu el. Fals. Culmea, dar protestul ce l-a vizat pe președinte trădează semne care ne arată că, de data aceasta, lui Băsescu îi convine această mobilizare împotriva lui. Ajutându-l pe Ponta să-i cedeze locul la Cotroceni și în același timp având o opoziție slăbită, Băsescu mai are încă șanse să joace politic și după momentul decembrie 2014. Dacă Iohannis ar câștiga președinția, Băsescu, cel mai probabil, ar trebui să iasă la pensie.
„Divide et impera”este o strategie de a face politică explicată cu mult înainte de venirea lui Hristos, de observat însă cât de ușor e de aplicat și în ziua de azi. E chiar comic dacă reușești să te detașezi și să urmărești discuțiile dintre votanții Monicăi Macovei cu ai lui Klaus Iohannis. E o polemică mică, fără anvergură electorală, a surzilor, la sfârșitul zilei nimeni nemaiștiind foarte clar să identifice răul cel mai mare, pentru ce și cine luptă. Acei puțini cu opțiuni și argumente ferme nu fac decât să-i debusoleze și mai mult pe nehotărâți, care o să prefere să stea acasă. Dreapta complică lucrurile, în loc să le simplifice. Ar fi fost de preferat un candidat cu mesaj simplu și clar, decât acest haos.
Iar în această atmosferă de vacarm, animalul politic Traian Băsescu își joacă liniștit ultima, dar cea mai interesantă provocare: să nu mai candidezi la nimic, dar în același timp să reușești să fii mai prezent ca oricând pe buzele românilor. Asta da performanță.
