Astăzi se încheie la Vatican prima reuniune a „Consiliului Cardinalilor“, un G8 papal compus din opt prelaţi veniţi de pe cinci continente. Un conclav secret, a cărui menire constă în reformarea şi descentralizarea guvernului Bisericii Catolice. În acelaşi timp, banca papală, IOR, a publicat conturile financiare pentru prima oară în istoria sa de 126 de ani, reflectând decizia Papei pentru o mai mare transparenţă a instituţiei financiare secrete.
Papa Francisc a început reuniuni marcante privind reforma Vaticanului şi a promis că va face tot posibilul pentru a schimba mentalitatea unei instituţii pe care o consideră prea centrată asupra propriilor interese. Francisc şi opt cardinali proveniţi din lumea întreagă au avut trei zile (de marţi, 1 octombrie, până joi, 3 octombrie) de reuniuni cu uşile închise, pentru a discuta despre administraţia tulbure a Vaticanului, cunoscută drept Curia, şi pentru a cartografia posibilele schimbări în Biserica Catolică pe mapamond. Aleşi în aprilie trecut, o lună după desemnarea Papei, cei opt cardinali proveniţi din cele patru colţuri ale lumii s-au constituit, la 28 septembrie, în „Consiliul Cardinalilor“, numit şi „G8 al Papei“. Ei studiază un proiect de revizuire a Curiei romane şi vor aborda diverse probleme, în special de etică. Grupul a ţinut marţi, în biblioteca Palatului Apostolic, prima reuniune cu uşile închise, care a adunat cardinalii din Honduras, Italia, Chile, India, Germania, Republica Democratică Congo, SUA şi Australia. Înaintea reuniunii prelaţii începuseră deja consultările şi au remis 80 de documente cuprinzând sugestii de reformă a Bisericii. „Papa Francisc vrea să guverneze într-o manieră sugerată de Biserica Universală. Un guvern mai puţin roman, care ţine seama de experienţele diferitelor continente, o reechilibrare în metoda consultării“, a precizat Federico Lombardi, purtător de cuvânt al Vaticanului.
„Narcisism“ dăunător
În cotidianul La Repubblica, Papa Francisc a evocat problemele administraţiei Vaticanului, Curia, şi a precizat că numeroşi Papi precedenţi din lunga istorie a Bisericii au fost „narcisişti“, lăsându-se flataţi pentru a-i susţine pe cei din Curia în loc să se concentreze pe misiunea lor mai largă, a Bisericii Universale. Există câţiva „curtezani“ (cei ce flatează) printre administratorii Curiei de astăzi – a declarat Papa Francisc, adăugând că principalul defect este autocentrismul excesiv. „Se ocupă de interesele Vaticanului, care sunt încă, în mare parte, interese temporare. Această viziune a Vaticanului centralizat neglijează lumea din jur şi voi face totul pentru a schimba asta.“ Papa a mai subliniat că cei opt cardinali aleşi pentru Consiliul Consultativ nu au motive egoiste, „sunt inspiraţi de aceleaşi sentimente ca ale mele. Este debutul unei Biserici cu o organizare care nu este doar verticală, ci şi orizontală“. Curia romană a fost sfâşiată, de-a lungul anilor, de scandaluri care au avut ecou în toată lumea şi episcopi de pretutindeni au judecat autocratic, condescendent şi prea birocratic. Principala sarcină a grupului consultativ al celor opt cardinali este rescrierea Constituţiei din 1998 asupra funcţionării diferitelor servicii ale Vaticanului.
Banca papală oferă transparenţă
După ani de gestiune aproximativă şi de suspiciuni de corupţie, Banca Vaticanului pare pregătită să se conformeze recomandărilor organismelor europene de control privind spălarea banilor şi să satisfacă cererile de transparenţă emise de numeroşi cardinali. Potrivit Corriere della Sera, banca – suspectată că ar fi implicată în afaceri de spălare de bani legate de mafie – a decis să închidă 900 de conturi, printre care cele ale ambasadelor Iranului, Irakului şi Indoneziei. Tranzacţiile cu sume foarte mari nu corespundeau veniturilor deţinătorilor de conturi. Din luna mai, circa 18.000 de conturi ale instituţiei catolice şi ale particularilor (religioşi din lumea întreagă, diplomaţi sau rezidenţi ai Vaticanului) au fost analizate pe rând, iar banca, ce deţine echivalentul a 7,3 miliarde euro, va încheia controalele la sfârşitul lui 2013.
Banca papală, IOR (Institutul pentru Opere Religioase), a publicat raportul anual în cadrul luptei contra opacităţii financiare, încercând să surmonteze decenii de scandaluri, în special cel din 1982, al falimentului Băncii Ambrosiano, unde era acţionar principal. IOR a înregistrat în 2012 un beneficiu net de 86,6 milioane euro, de patru ori mai mare ca în anul precedent. Potrivit Forbes, Banca Vaticanului gestionează circa 7,3 miliarde euro, în special în obligaţiuni şi lichidităţi, fiind considerată instituţia financiară cea mai secretă din lume. Vaticanul a semnat cu statul italian un acord prin care se angajează să comunice orice informaţie ce permite prevenirea spălării banilor ori finanţarea terorismului. În acest sens, IOR a anunţat închiderea unor conturi deţinute de ambasade străine, din cauza îngrijorării provocate de existenţa unor vaste depozite şi retrageri în lichidităţi efectuate de misiunile iraniene, irakiene şi indoneziene. Conturile siriene erau deja închise.
