Dezvăluirile făcute de președintele Traian Băsescu, privind fosta calitate de ofițer acoperit SIE a lui Victor Ponta, plasează România în mijlocul unui ochi de furtună. Există numeroase nuanțe de gri. Deconspirarea lui Ponta survine într-un context geopolitic delicat, în care amenințarea externă, pe filiera rusă, ține serviciile de informații în prima linie de apărare. Din acest punct de vedere, rolul lor e unul evident major. În același timp, însă, acuzațiile lansate de șeful statului readuc în discuție problema infiltrării serviciilor în justiție și, în general, în sfera publică. Nu în ultimul rând, scandalul Ponta-SIE reliefează o dată în plus apetitul politicienilor de a se folosi, într-o formă sau alta, de niște instituții a căror reformare este crucială pentru evoluția României ca stat de drept.
Deconspirare. Acuzațiile lansate de Traian Băsescu zguduie campania electorală a lui Victor Ponta
La mai bine de o lună de la avertismentul potrivit căruia pe lista candidaților la președinție s-ar afla foști ofițeri acoperiți, președintele Traian Băsescu a pus punctul pe „i“: „Victor Ponta trebuie să recunoască faptul că în perioada 1997-2001 a fost ofițer acoperit al SIE“. Potrivit șefului statului, acest lucru -i-ar fi permis actualului premier „saltul“ de la statutul de procuror la un Parchet de pe lângă Judecătoria Sector 1 la cel de procuror în Parchetul General, iar adevărul ar trebui spus acum, înainte de alegerile prezidențiale, pentru că, altfel, politicianul în cauză s-ar afla în postura de a-i „rânji în față“ fostului său ofițer superior.
Președintele a mai arătat, în emisiunea de la Realitatea TV, că dezvăluie statutul de fost ofițer SIE al lui Victor Ponta nu pentru că ar fi „o crimă“ să fi fost ofițer sub acoperire, ci pentru că premierul a comis „o ilegalitate constituțională“, deoarece Legea fundamentală nu îi permitea să fie, simultan, procuror și ofițer de informații.
Cât despre declarațiile sale de la începutul anului 2013, potrivit cărora în Parlament și în Guvernul constituit după alegerile generale din 2012 nu s-ar afla ofițeri acoperiți, Băsescu a explicat confuzia prin faptul că nu a întrebat serviciile de rezerviști. „La numirea prin Parlament, eu nu verific, atunci când sunt instalări de guverne, pentru că mă obligă Constituţia să-i numesc şi n-am ce face. Dar atunci am întrebat telefonic. Mi s-a spus că nu este nici un ofiţer acoperit, am închis subiectul, îmi veneau de la Parlament, oricum trebuia să-i validez. Şi chiar mi-aduc aminte că am spus-o: «Guvernul nu are nici un ofiţer acoperit». Nu mi-a dat prin cap că ar fi rezervişti acoperiţi“, a precizat Băsescu, luni seară.
Cu același prilej, șeful statului a arătat că, pentru a-și proteja statutul de fost ofițer de informații, premierul Victor Ponta ar fi impus în 2013, în colaborare cu Teodor Meleșcanu, adoptarea unei hotărâri de guvern. Actul, trecut prin Executiv fără să fi ajuns în prealabil la CSAT, a extins protecția acordată ofițerilor și la cei care și-au încetat raporturile cu Serviciul. Potrivit lui Traian Băsescu, Teodor Meleșcanu ar fi inițiat hotărârea de guvern, în calitatea sa de atunci de șef al SIE, în virtutea prieteniei care -l-ar lega de socrul premierului, liderul -social-democrat Ilie Sârbu.
Ponta: „Numai minciuni“
De la Iași, unde a participat la slujba de Sfânta Parascheva, premierul Victor Ponta a răspuns la acuzații arătând că ar fi vorba de „minciuni“ și că șeful statului este „extrem de tulburat și frământat“. „Din punctul meu de vedere, orice va face şi va spune domnul Băsescu în aceste 33 de zile nu este decât un exemplu de ceea ce nu trebuie să fac eu când voi fi preşedinte. Dacă domnia sa, nu ştiu, a încălcat legea – eu nu m-am uitat -, dar dacă e o încălcare a legii, cu siguranţă vom cere să fie sancţionat“, a declarat șeful PSD și al Executivului.
Premierul a mai spus că, de la terminarea Facultății de Drept, în 1995, a respectat legile României. „Mi-am servit ţara ca magistrat, ca deputat, ca ministru şi voi face la fel ca preşedinte al României“, a susținut Victor Ponta.
Ce spun CV-ul și tata socru
În perioada 1997-2001, invocată de președintele Traian Băsescu, actualul premier a urmat, în calitate de procuror, cursuri și stagii de pregătire în mai multe țări. Cel puțin așa indică CV-ul său de pe pagina Guvernului și de la Camera Deputaților. Concret, în octombrie 1998, Ponta urma „Curs de pregătire în domeniul combaterii infracțiunilor financiar-bancare FBI (Federal Bureau of Investigation), în cadrul Programului Națiunilor -Unite pentru Dezvoltare“, la București, iar în februarie 1999, „Seminarul internațional cu tema «Companiile offshore»“, organizat de Banca Națională a Greciei, la Atena. Tot în februarie 1999, Victor Ponta spune că a participat la Forumul Mondial pentru Combaterea Corupției, organizat de Guvernul SUA, la Washington, iar în iulie 2000 era prezent la Programul „Organizarea Justiției în Anglia și Țara Galilor“, organizat, la Londra, de Asociația Britanică pentru -Europa Centrală și de Est. În perioada -decembrie 2000-februarie 2001, actualul premier era la un curs organizat de Procuratura Națională Anti-Mafia din Italia, iar în martie 2001, urma, la Washington, un „stagiu de pregătire în domeniul infracțiunilor financiar-bancare și informatice“, organizat de Departamentul Trezoreriei al SUA.
Victor Ponta nu a precizat în ce an a devenit membru al PSD, dar scrie în CV că în noiembrie 2002 era deja președinte al Tineretului Social Democrat.
Dincolo de informațiile din CV-ul actualului premier, două aspecte, relevante în context, trebuie subliniate: cât de greu s-a decis șeful PSD să candideze la președinție și precedentele sale în deformarea adevărului.
În ceea ce privește intrarea în cursa pentru Cotroceni, este de notorietate faptul că Victor Ponta s-a lăsat cu dificultate convins, anunțând de-abia spre sfârșitul lunii iulie că acceptă să fie prezidențiabilul PSD. La presiunea cui? A baronilor social-democrați, după cum a admis, tot luni seară, socrul său, Ilie Sârbu. Prezent în emisiunea Pressalert live, liderul senatorilor PSD a fost întrebat dacă baronii din PSD își doresc ca Ponta să ajungă președintele României. Răspunsul lui Ilie Sârbu a fost: „Categoric da. Vă aduceți aminte că Victor Ponta nu a dorit să candideze și ei au fost cei care au insistat, bine, pe baza sondajelor“. Sârbu nu a explicat, însă, și de ce a ezitat Ponta atâta vreme să-și asume o candidatură la președinție.
Cât despre antecedentele premierului, reamintim că, până în iunie 2012, în CV-ul acestuia era trecut și un master la Universitatea din Catania. Informația a dispărut după ce presa a arătat că nu era vorba decât de un curs postuniversitar.
Tot în iunie 2012 a izbucnit scandalul plagiatului comis de Victor Ponta, după ce revista Nature a arătat că teza sa de doctor în drept, din 2003, ar cuprinde secțiuni mari copiate din publicații anterioare. Ulterior, Consiliul Academic de Validare a Titlurilor Universitare a constatat că 85 din cele 307 pagini ale lucrării au fost copiate integral.
Variantele premierului
Prima întrebare care se naște în urma dezvăluirilor lui Traian Băsescu este: ar trebui Victor Ponta să renunțe la funcția de premier și la candidatura la președinție? Legal, nu există, în momentul de față, vreo constrângere în acest sens. Din punct de vedere moral, situația stă însă altfel, dacă ne gândim că vorbim de un aspirant la cea mai înaltă funcție în stat, care și-a ascuns o parte semnificativă a biografiei. După cum s-a văzut, premierul nu are de gând, însă, să facă acest pas, cum nu l-a făcut nici când a izbucnit scandalul plagiatului.
Apoi, în orice țară cu o democrație consolidată, un politician de rang înalt care s-ar afla în situația lui Ponta ar suferi sancțiuni atât din partea colegilor de partid, cât și a electoratului. În ceea ce-i privește pe social-democrați, lucrurile sunt deja clare: s-au poziționat în apărarea șefului lor. Cât despre electorat, rămâne de văzut la urne, pe 2 și 16 noiembrie, dacă românii vor taxa „scăparea“ premierului.
Pentru ministrul Justiției, Constituția nu există
Întrebat despre dezvăluirile făcute de președintele Traian Băsescu, ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, s-a simțit dator să-i ia apărarea premierului Victor Ponta, declarând că singura situație de conflict cu legea este în cazul ofițerilor care „au turnat la Securitate, care au făcut poliție politică“.
Or, Constituția României (atât cea din 1991, cât și cea din 2003) spune clar, la articolul referitor la Statutul procurorilor, că „funcția de procuror este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior“.
Se pune, în această situație, întrebarea: nu cunoaște ministrul Justiției Constituția României sau ne-a oferit propria interpretare legală, în virtutea relației de rudenie pe care o are cu premierul (Ponta este văr cu soția lui Cazanciuc)?
Întrebări
Acuzele lui Valer Marian
Povestea fostului lider PSD Satu Mare, exclus din partid după ce a criticat conducerea centrală, a fost readusă în atenția publicului de președintele Băsescu. Șeful statului a arătat că a început să se intereseze de statutul lui Victor Ponta în urma interpelării senatorului Valer Marian, prin care acesta îi adresa premierului 30 de întrebări. Una din întrebări era: „Este adevărat că în anul 1997, în timp ce eraţi procuror, aţi fost racolat de Serviciul de Informaţii Externe, de către generalul Cornel Biriş şi dacă aţi activat în unitatea deplin conspirată denumită «Umbre» sau H?“. Alte întrebări adresate lui Ponta de fostul lider al PSD Satu Mare se refereau la procurorul Cristian Panait și sinuciderea acestuia, dar și la aspecte de ordin privat.
A încălcat legea Ponta când a fost magistrat?
Președintele României este obligat să vegheze la respectarea Constituției (art. 80, alin. 2), care stipulează clar faptul că magistraților le este interzis să ocupe alte funcții publice decât acelea de cadru didactic, spun specialiștii.
Cu alte cuvinte, Constituția interzice magistraților să fie ofițeri acoperiți. Președintele este comandantul forțelor armate și președintele Consiliului Suprem de Apărare al Țării, deci și al serviciilor de informații. Pentru ca președintele țării să poată lua decizii corecte în legătură cu siguranța națională, trebuie să aibă acces la informații secrete. Dacă există suspiciuni cu privire la posibilitatea ca premierul (sau un alt ministru) să fie șantajat de o putere străină ostilă României ( cum ar fi Rusia) cu posibila sa apartenență la un serviciu secret și cu posibile fapte săvârșite în această calitate de ofițer acoperit și că, în această situație, ar fi făcut sau ar intenționa să facă niște concesii acelei puteri străine ostile, președintele țării trebuie informat de către serviciul secret, în cazul nostru de SIE, pentru a lua măsuri de contracarare a acțiunilor care afectează țara noastră. Or, Teodor Meleșcanu a refuzat să transmită președintelui informații, faptă care se poate încadra în săvârșirea infracțiunii de trădare de țară, au explicat specialiștii consultaţi de RL .
“CSM trebuie să clarifice situația lui Victor Ponta”
Potrivit Laurei Ștefan, expert anticorupție, “Consiliul Superior al Magistraturii și Inspecția Judiciară au obligația de a lămuri circumstanțele privitoare la posibila dublă calitate a domnului Ponta de ofițer SIE și procuror, între anii 1997-2001, chiar dacă acum nu mai este magistrat.
Prin această lămurire, CSM va arăta că își îndeplinește menirea de garant al independenței Justiției, nu de subordonare față de un serviciu secret, și se va asigura, astfel, că niciodată magistrații nu mai încalcă legea.
Constituția și legea de organizare judecătorească interzic și interziceau apartenența magistraților la serviciile secrete. CSM are obligația de a elucida suspiciunile care planează asupra domnului Ponta pentru o perioadă în care era și procuror. Lămurirea acestor situații de fapt nu este condiționată de capacitatea efectivă a CSM de a mai aplica sancțiuni concrete dacă constată că a fost încălcată legea”.
“Nu ne vom sesiza pentru că le considerăm declarații politice”
“Nu avem cum să verificăm dacă Victor Ponta, pe vremea când era procuror, ar fi fost și ofițer acoperit al unui serviciu secret, în primul rând pentru că le considerăm declarații politice făcute în contextul campaniei electorale”, ne-a declarat George Muscalu, vicepreședintele CSM.
La insistențele noastre, argumentate și de faptul că și până în 2005 ( anul apariției Legii Macovei) magistrații erau obligați să meargă la cadristul instituției și să dea o declarație pe propria răspundere dacă în situația financiară au apărut amănunte noi, iar în fișă se treceau doar valoarea soldei și numărul unității militare în care activa, George Muscalu ne-a precizat: “Noi (CSM-n.n.) am preluat dosarele profesionale ale celor care erau magistrați începând cu 2004 pentru că abia de atunci CSM avea aparat tehnic pentru resurse umane. Arhivele pentru cei care au fost magistrați până în 2004 au rămas fie la Ministerul Justiției – pentru judecători, fie la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru foștii procurori”.
Precizăm că, începând cu 2005, datorită legii promovate de Monica Macovei, pe atunci ministru al Justiției, magistrații erau obligați să dea declarații pe propria răspundere că nu au colaborat cu fosta Securitate și că nu sunt ofițeri acoperiți.
Cum era înainte de Legea Macovei
Potrivit unor foști procurori care au dorit să-și păstreze anonimatul, în momentul în care se intra în magistratură se făcea un dosar de cadre. “Anual, după 1990, cadristul, care avea și acces la documente secrete de stat, te chema și te întreba ce a intervenit în situația ta materială. Erai obligat să dai și declarație pe propria răspundere. Accesul la informații îl aveau doar șeful de resurse umane de la Parchet și procurorul general al României sau adjunctul acestuia. Imediat după 1990, în magistratură au intrat foarte mulți foști ofițeri sub acoperire de la Securitate, spre exemplu Ion Ionescu (fost la Parchetul General) sau Alexandru Popescu (fost la Sectorul 2 al Capitalei). În dosarul lor de cadre nu era trecută calitatea de ofițer acoperit, ci doar unitatea militară la care au activat”, ne-au spus foști procurori. Aceștia mai spun că Ponta, în eventualitatea că ar fi fost ofițer acoperit al SIE, poate fi acuzat de abuz în serviciu deoarece și-a acoperit urmele, în 2013, printr-o hotărâre de guvern prin care a secretizat informațiile pe o perioadă de 30 de ani.
Băsescu: Vor mai fi surprize în dosarul Microsoft
Preşedintele Traian Băsescu a mai declarat că în dosarul Microsoft vor mai apărea surprize, inclusiv persoane. „Am luat date din urmă pentru că am avut tot dosarul Microsoft acum şi am constatat că nouă firme şi persoane private, deci vorbesc dintre cei care au purtat comisioanele, sunt şi destul de comuni în informările pe care le-am avut despre Microsoft. Am găsit în Microsoft oameni pe care i-am regăsit şi în informări negative făcute pe EADS, făcute de structurile de securitate, nu ne ascundem acum”, a spus Băsescu. Şeful statului a negat că în dosarul Microsoft s-au primit dosare de la FBI, precizând că informarea a venit de la serviciile româneşti.
Șeful statului a mai declarat că nu va merge la vot în turul 2, dacă rămân în cursă Victor Ponta şi Klaus Iohannis, precizând că amândoi sunt oportunişti şi corupţi. O altă țintă a președintelui a fost Sebastian Ghiţă, despre care a spus că este mai periculos decât Sorin Ovidiu Vîntu şi că l-a „găsit” cu contracte la EADS, STS şi „peste tot”.
Cronologie: telenovela „ofițerul acoperit“
5 august: Preşedintele Băsescu declară, la B1 TV, că pe unii dintre candidaţii la preşedinţie îi va „dezbrăca public“, menţionând că „sunt candidaţi deja anunţaţi care au lucruri ascunse în CV-ul lor“.
9 septembrie: Traian Băsescu reia, tot la B1 TV, în emisiunea lui Robert Turcescu, declaraţiile, completând că prezidențiabilii trebuie să spună dacă au fost sau nu ofiţeri acoperiţi.
10 septembrie: Președintele PNL, Klaus Iohannis, a precizat că nu a f ost și nu este ofițer acoperit.
11 septembrie: Și candidatul independent Monica Macovei declară că nu a fost şi nu este ofiţer acoperit. Preşedintele PLR, Călin Popescu Tăriceanu, spune că nu are cunoştinţă de vreun ofiţer acoperit.
16 septembrie: ACL depune la Camera Deputaţilor o solicitare privind constituirea unei comisii parlamentare de anchetă pentru a lămuri informaţia lansată de şeful statului.
17 septembrie: Vicepreşedintele Comisiei de control SIE, Ilie Sârbu, anunţă că serviciul a transmis comisiei, sub semnătura directorului Teodor Meleşcanu, un document din care reiese că nu există nici un candidat la prezidenţiale, ministru sau parlamentar care să fie ofițer acoperit.
19 septembrie: Întrebat într-un interviu dacă a fost ofiţer acoperit al unui serviciu de informaţii, premierul Victor Ponta a răspuns că, şi dacă ar fi fost, tot ar fi trebuit să spună că nu a fost.
21 septembrie: Jurnalistul Robert Turcescu dezvăluie că a fost locotenent-colonel sub acoperire.
23 septembrie: Comisiile juridice decid că „nu există temei legal“ pentru constituirea unei comisii parlamentare de anchetă, care să elucideze afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu.
13 octombrie: Preşedintele Traian Băsescu afirmă, la Realitatea TV, că premierul Victor Ponta a fost ofiţer acoperit al SIE în perioada 1997-2001.
L-a acoperit Meleșcanu pe Victor Ponta?
Președintele Traian Băsescu l-a acuzat pe fostul șef al SIE, Teodor Meleșcanu, de faptul că a fost complice la ascunderea calității de ofițer acoperit pe care ar fi avut-o Victor Ponta între 1997 și 2001. Meleșcanu susține că nu poate confirma sau infirma dacă Ponta a fost ofițer acoperit și a încercat ieri să justifice adoptarea hotărârii care făcea posibilă secretizarea activității foștilor ofițeri.
Astfel, preşedintele Traian Băsescu a prezentat o Hotărâre de Guvern (223/2013), iniţiată de Teodor Meleşcanu şi semnată de premierul Ponta, care extindea protecţia acordată ofiţerilor şi la cei care şi-au încetat raporturile cu serviciul. Însă șeful statului a acuzat faptul că această hotărâre nu a fost discutată în CSAT, cum ar fi trebuit, menţionând că, dacă ar fi trecut, ar fi respins-o. Hotărârea modifica o lege din timpul Guvernului Adrian Năstase care cuprindea lista categoriilor de informaţii secrete de stat din domeniul de activitate al SIE și avea o anexă secretă, care nu a fost publicată niciodată. Prin HG 223 din aprilie 2013 s-a făcut o extindere, devenind secret de stat “personalul din domeniul activităţii informative chiar şi după încetarea în orice mod a raporturilor de muncă sau de serviciu”, a precizat Băsescu, adăugând că anexa nu a mai rămas secretă. Potrivit șefului statului, prin această acțiune Teodor Meleşcanu şi Victor Ponta “au vulnerabilizat” SIE și au acționat ilegal pentru că activitatea serviciului este secretă. El a atras atenția că, după activitățile făcute publice, specialiștii altor servicii pot reconstitui organigrama SIE. “Eu nu sunt atât de supărat pe Victor Ponta, cât sunt supărat pe Meleşcanu, că a dat toate activităţile secret de stat, le-a pus în Monitorul Oficial de dragul de a face acea extindere de la ofiţeri activi şi la rezervişti”, a acuzat şeful statului.
Nuanțele lui Meleșcanu
Traian Băsescu a afirmat că l-a întrebat oficial pe fostul director al SIE dacă în Guvern sunt foşti ofiţeri acoperiţi ai Serviciului, iar acesta a invocat, în loc să răspundă, tocmai actul normativ care extindea protecţia şi asupra foştilor ofiţeri. Din acel moment, mai susține președintele, s-a evaporat și încrederea sa în Teodor Meleşcanu, fiind singura dată când a cerut, ca şef de stat, o informaţie unui Serviciu fără a primi un răspuns. Preşedintele a povestit că s-a dus la SIE şi a discutat timp de 30 de secunde cu structura de conducere a Serviciului, căreia i-a prezentat incidentul şi i-a subliniat că nu îl va tolera. El a menţionat că de atunci nu a mai lucrat cu Meleşcanu, ci cu adjuncţii acestuia.
În replică, Teodor Meleșcanu a susținut că nu poate să confirme sau să infirme dacă premierul a fost sau nu ofițer acoperit, pentru că ar încălca legea. În declarațiile sale există însă o nuanță interesantă: a recunoscut că adresa pe care a trimis-o comisiei SIE, prin care se afirma că nu există ofițeri acoperiți printre candidați, se referea doar la cei actuali, nu și la foștii ofițeri. “Aceasta a fost întrebarea pe care ne-a adresat-o comisia SIE”, a explicat Meleșcanu. Cu alte cuvinte, răspunsul pe care l-a dat la vremea respectivă Ilie Sârbu (socrul lui Victor Ponta), în calitate de vicepreședinte al comisiei, se baza pe modul în care parlamentarii au formulat sesizarea, excluzându-i pe foștii ofițeri, deși șeful statului făcuse referire și la această categorie.
Fostul director al SIE, Cătălin Harnagea, susţine că Traian Băsescu poate cere lista cu ofiţerii acoperiţi ai serviciilor secrete pentru că legea îi permite şefului statului să aibă acces la informaţii cu caracter secret.
Explicații privind secretizarea
Teodor Meleșcanu a explicat ieri și că hotărârea la care a făcut referire președintele nu a fost inițiată de el, întrucât serviciile de informaţii nu au drept de iniţiativă legislativă. „Eu consider însă oportună HG, pentru că ar fi existat posibilitatea ca informaţiile la care face referire această HG să fie utilizate în campanie electorală, aşa cum aţi văzut aseară”, a declarat Meleşcanu. Ce sens ar fi avut introducerea foștilor ofițeri acoperiți în HG, astfel încât informațiile să nu fie utilizate în campanie, dacă niciunul dintre ei nu ar fi candidat în alegeri?
Fostul șef al SIE a încercat să explice și de ce actul normativ nu a trecut prin CSAT – pentru că ar fi conținut categoriile secrete și de la alte instituții precum MAE sau ANSVSA, nu doar pe cele ale SIE. Întrebat de ce a fost nevoie de lege în 2013, şi nu în alt an, Meleşcanu a susținut că hotărârea a fost făcută în 2011, “dar, datorită faptului că în 2012 am avut referendum, s-a considerat că nu e bine să se intre cu o temă care ar putea crea dezbateri, s-a adoptat abia în 2013”.
Pe de altă parte, fostul șef al SIE a afirmat că anexa de la hotărâre a fost făcută publică de el, în urma unor procese. Serviciul de Informații Externe susține, într-un punct de vedere transmis ieri presei, că HG 223/2013 privind lista informațiilor secret de stat, criticată de președintele Traian Băsescu, a respectat circuitul legal de avizare, iar aprobarea actului normativ nu era condiționată de avizul CSAT.
Atac la Traian Băsescu
Teodor Meleșcanu a încercat să mute scandalul spre președintele Traian Băsescu, afirmând că este primul președinte de după Revoluție care a solicitat serviciilor de informații liste cu ofițerii acoperiți. În sprijinul refuzului său, Meleșcanu a invocat Legea 1/1998, susținând că prin declarațiile făcute luni seară președintele a încâlcat prevederile acesteia. Este vorba despre prevederea care stabilește că ”sursele de informații, metodele și mijloacele de muncă nu pot fi dezvăluite față de nimeni și în nicio împrejurare”.
Potrivit afirmațiilor lui Meleșcanu, Băsescu a fost la sediul Serviciului, dorind o întâlnire cu toată conducerea operativă. Meleșcanu a spus că, la respectiva întâlnire, președintele Băsescu ”și-a exprimat și argumentat decizia că trebuie să aibă acces la toate informațiile”. El a precizat că răspunsul conducerii SIE a fost că președintele are acces la toate informațiile care îi servesc în activitatea de șef al statului, dar nu și la surse sau orice altceva ce ține de ”bucătăria internă”.
Fostul director al SIE a mai arătat că ar trebui clarificată chestiunea copiilor prezentate de preşedintele Traian Băsescu luni seară, deoarece documentele SIE transmise demnitarilor se consultă şi se restituie, nu se pot multiplică.
Meleşcanu a mai precizat că SIE ar trebui să ceară nişte clarificări organismelor care se ocupă de păstrarea secretului de stat în România.
Ce spun agențiile de presă străine
Sub titluri precum „Președintele îl acuză pe prim-ministru că este un fost spion” sau „spion sub acoperire”, agențiile Reuter, Associated Press și Bloomberg au scris ieri despre deconspirarea lui Victor Ponta ca ofițer acoperit al SIE de către Traian Băsescu.
Atât Reuters, cât și Associated Press subliniază rolul neobișnuit jucat de serviciile de informații – appreciate drept „extrem de influente” – în actuala campanie electorală pentru alegerile prezidențiale și amintesc faptul că Teodor Meleșcanu a demisionat din fruntea SIE pentru a candida. Agenția Reuters amintește și de episodul Robert Turcescu în care fostul realizator TV a recunoscut că a fost locotenent-colonel sub acoperire.
Agențiile de presă străine subliniază rivalitatea dintre cei doi oameni politici care durează de mai bine de doi ani și faptul că președintele nu mai poate candida după zece ani de mandat, în vreme ce Ponta este principalul favorit la succesiunea actualului președinte.
» Ca justificare pentru HG nr.223/2013 SIE a transmis ieri că în ultimii 10 ani, peste 70 de ofiţeri operativi au fost deconspiraţi, situaţie de natură să producă prejudicii majore SIE, în condiţiile în care personalul este resursa cea mai importantă a Serviciului
Propagandă: cum împachetează Antenele marea „bombă“
În timp ce președintele Băsescu arăta, la Realitatea TV, documentele privitoare la premierul Victor Ponta, la Antena 3 se lucra deja la deturnarea atenției de la subiect. „Disperare maximă: Băsescu îl face ofițer acoperit pe Ponta“, „Băsescu aruncă în aer țara pentru Udrea“ sau „este complet secundar dacă Ponta a fost ofițer acoperit sau nu“ sunt doar câteva dintre ideile revărsate pe ecranul postului fondat de Dan Voiculescu. În aceeași notă au curs postările și pe Facebook sau blogurile personale. „Sunt oameni experimentați din domeniul securității naționale care spun că acțiunea lui Traian Băsescu împotriva lui Victor Ponta este ultima bătălie pe care Securitatea o dă pentru influență și control total la vârful politicii românești“, a scris pe blog, de pildă, jurnalistul Radu Tudor.
Reacții în mediul politic
Liviu Dragnea: “Sunt nişte minciuni aruncate de un om disperat, ce îşi doreşte cu orice preţ să o ajute pe Elena Udrea, care, constată şi el, se face de râs în faţa românilor”.
Klaus Iohannis: “Îi solicit domnului Victor Ponta să clarifice în fața națiunii situația domniei sale și să facă lumină în această chestiune”.
Monica Macovei: „Dacă vrem dovada că Ponta a fost ofițer acoperit, sugerez să căutăm și în arhiva SIPA. Ponta a ajuns la Parchetul General exact în perioada când era ofițer acoperit, deși nu îndeplinea condițiile legale“.
Elena Udrea: “Prim-ministrul şi candidatul la preşedinţie cotat azi cu cele mai mari şanse se află în situaţia de a fi încălcat Constituţia, legea şi de a-i fi minţit în ultimii ani pe români”.
Călin Popescu Tăriceanu: ”Nu le-aș pune la capitolul dezvăluiri, pentru că eu nu am asistat la nici o dezvăluire, ci numai la declarații și din tot ceea ce am văzut aseară nu-mi revine decât să trag o singură concluzie: toate aceste lucruri intră la capitolul diversiune”.
