Funcționarii publici amenință cu proteste, după Paște, în semn de nemulțumire față de prevederile Legii salarizării unitare, informează Digi24.
Într-o intervenție telefonică, președintele Sindicatului Funcționarilor Publici, Sebastian Oprescu, a precizat că sindicaliștii sunt nemulțumiți de negocierile colective.
„În lipsa unui articol care să prevadă că, în lipsa Legii, nimeni nu are de suferit, poate duce la reducerea salarială”, a spus el.
Solicitat să explice la ce se referă prin sintagma „nimeni nu are de suferit”, el răspuns că funcționarii publici nu au fost informați „de la ce salarii în sus veniturile vor fi diminuate sau nu”.
„Protestele nu sunt decise de sindicat, ci de funcționarii publici de la nivel central și local. Noi nu avem decât rolul de a coordona aceste acțiuni de protest”, a mai spus el.
Totodată, într-un comunicat de presă, se precizează că decizia vine ca urmare a absenței unui dialog social constructiv cu ministrul Muncii pe tema Legii salarizării. Prin Legea salarizării, guvernanții diminuează veniturile funcționarilor publici și anulează decizia Curții Constituționale, încălcând principiile constituționale, spun sindicaliștii.
„Având în vedere că proiectul Legii salarizării prevede evaluarea posturilor din administrația publică pentru stabilirea salariilor de bază și reîncadrarea personalului (conform art. 35 din proiect), ignoră în construcția sa decizia Curții Constituționale nr. 794/2016 și stabilește un maxim salarial mai mic decât cel aflat în plată în momentul de față, totodată scoate asistența socială din familia ocupațională Administrație pentru a nu fi un reper în majorarea salariilor angajaților UAT-urilor și consiliilor județene, ținând cont de refuzul categoric al doamnei ministru Lia Olguța Vasilescu de a introduce un articol în proiectul Legii salarizării potrivit căruia nimeni să nu sufere o diminuare salarială, precum și lipsa dialogului social constructiv cu ministrul Muncii pe tema salarizării și pe tema diminuării salarizării unor categorii de funcționari obligă Sindicatul Național al Funcționarilor Publici (SNFP) să declanșeze acțiuni de protest imediat după sărbătoarea Paștelui", se arată în comunicat.
Ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, a declarat în urmă cu două zile că prin noua Lege a salarizării unitare vor scădea doar salariile „bugetarilor de lux", care au avut până în prezent „un salariu uriaș”.
„Mai sunt salarii care vor scădea. Sunt acei bugetari de lux pe care nu i-a mai controlat nimeni. Nu mai poate nimeni să treacă peste conducătorul de instituție. Nu mai poate nimeni să mai treacă, de asemenea, peste ceea ce s-a plafonat de un auditor de exemplu dintr-un minister fața de un auditor al Curții de Conturi sau față de un auditor dintr-o altă instituție. Am încercat să nu scădem niciun salariu în plată în România. Repet, sunt excepții la acei bugetari de lux, dar nu cred că va plânge cineva, pentru că până acum au avut un salariu uriaș. Până acum a fost un salariu generalizat al sporurilor. De exemplu, aveam un salariu de 1.000 de lei, dar sporurile puteau să fie la 2.000, la 3.000 de lei și veniturile erau de 4.000 de lei. Un venit mincinos până la urmă sau un salariu mincinos. Le-am plafonat pe toate la 30%, ca să terminam cu sarabanda asta a sporurilor și să știi foarte clar ce ai în plată", a declarat Vasilescu.
În ceea ce privește decizia Curții Constituționale prin care personalul care beneficiază de aceleași condiții să fie salarizat la nivelul salariului de bază, ministrul Muncii a afirmat că acest lucru ar fi creat dezechilibre în sistem și nu poate fi susținut financiar.
„Ne-am trezit cu un impact pe buget de 2 miliarde de euro calculat de Curtea de Conturi, ni s-au trimis adrese la toate ministerele ca să vedem care este impactul asupra bugetului de stat, efectul pe care l-ar avea acea decizie a Curții Constituționale, dacă s-ar aplica în totalitate. De aceea și stresul pe care îl avem ca să terminăm până la 1 iulie să fie adoptată să intrăm pe o nouă legislație foarte clară și foarte coerentă pentru toată lumea, iar salariile să nu mai fie diferențiate. Nu se va corecta sistemul până la nivelul anului 2020, el va merge mai departe încă un an ca să putem să ajungem acolo unde ne-am dorit, adică vine o etapă, a doua a Legii salarizării, iar noi abia în anul 2022 putem să spunem că s-au achitat toate inechitățile din sistem", a mai spus ministrul Muncii.
Șase premieri s-au perindat la conducerea României din 2007, când au început discuțiile pentru o lege a salarizării unitare a bugetarilor, dar niciun guvern nu a reușit să dea o formă care să fie aplicabilă. Nici calculele actualului ministru al Muncii, Olguța Vasilescu, nu împacă pe toată lumea.
Liderii social-democrați se întrunesc la Sinaia, joi, la ora 11.00, în cadrul Comitetului Executiv Național. Totodată, va avea loc și o ședință a coaliției de guvernare PSD-ALDE, în cadrul căreia se va discuta despre Legea salarizării unitare, care va fi semnată de șeful PSD, Liviu Dragnea, premierul Sorin Grindeanu și copreședintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, informează News.ro.
Principalele creșteri anunțate
Potrivit proiectului de lege, salariul unui medic rezident va fi 2.621 de lei în 2017, urmând ca în 2018 să ajungă la 5.700 de lei, în timp ce în cazul unui medic primar gradul V la ATI, va creşte de la 5.987 de lei în 2017 la 16.672 de lei în 2018. În cazul unui asistent debutant salraiul va creşte de la 1.420 de lei în 2016 la 1.704 lei în 2017 şi la 3.950 de lei în 2018.
În cazul unui profesor debutant, creşterea este de la 1.962 de lei în 2017, la 3.520 în 2020 şi la 4.098 în 2022. Pentru un profesor universitar cu vechime şi gradaţie maxime, salariul pleacă de la 6.050 în 2017 la 13.600 în 2022, în timp ce pentru un învăţător cu grad maxim, nivelul de salarizare porneşte de la 2.800 de lei în 2017, pentru a ajunge la 5.465 de lei în 2022.
În cazul bibliotecarilor cu vechime maximă şi cu studii superioare, nivelul de salarizare porneşte de la 4.873 de lei în 2017, creşte la 6.367 de lei în 2020 şi la 6.643 de lei în 2022.
În armată şi în instituţiile de ordine publică, un soldat va porni în 2017 cu un salariu de 754 de lei, pentru ca în 2022, această sumă să ajungă la 2.500 de lei, pentru un general, salariul porneşte de 5.228 de lei în 2017 la 8.874 de lei cinci an mai târziu. În ceea ce priveşte salariul unui chestor general de poliţie, acesta porneşte de la 7.517 lei în 2017 la 8.874 de lei în 2022.
În diplomaţie se preconizează ca un ataşat consular să pornească de la 4.095 de lei în 2017, pentur a ajunge la 6.721 de lei în 2022. Un ambasador cu vechime maximă ar urmă să primească un salariu de 11.000 de lei în 2022. În justiţie, salariul unui procuror va porni de la 12.509 lei în 2017 pentru a ajunge la 13.600 în 2022.
Un actor ar urma să aibă în 2017 un salariu de 4.688 de lei, iar în 2022, nivelul acestuia să fie de 6.910 lei.
