25.7 C
București
duminică, 14 aprilie 2024
AcasăSpecialFructele de mare congelate, un ocean de aditivi

Fructele de mare congelate, un ocean de aditivi

Ce pește să mâncăm?, se întreabă fiecare. „Peștele de mare conține mercur și metale grele!“, iar  „peștele de fermă este hrănit cu chimicale!“, răspund adversarii acvaculturii.

Consumatorul, derutat în acest război al mesajelor, se agață de unele explicații parcă mai liniștitoare: speciile care se hrănesc cu plancton (la noi sunt multe, dar cunoscute larg sunt: sângerul, roșioara etc.) și cele pașnice (care nu se hrănesc cu alți pești, ci cu „mărunțișuri“ din ape și de pe fundul apelor) nu ar avea mult mercur, deci ar fi mai curate. Și mai ieftine! Apoi, peștele de captură este mai curat decât cel de crescătorie.

Dar cum știe consumatorul aceste lucruri la piață? Pentru că cel mai adesea nu poate afla decât specia peștelui, însă nici pe departe locul recoltării, data la care a fost capturat și alte aspecte foarte importante pentru siguranță și sănătate.

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat 21 tipuri de semipreparate din peşte şi fructe de mare în vederea realizării unui studiu privind calitatea acestora. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut în vedere următoarele obiective:

Analiza informațiilor nutriționale

Ingredientele regăsite în compoziția semipreparatelor din peşte şi fructe de mare pane analizate sunt următoarele: fileuri de cod Alaska Pollack, peşte oceanic, creveţi Litopenaeus vannamei, fileuri somon, carne tocată şi gătită de calamari, cod Polor Pacific, fileuri de colin de Alaska, inele de calamari, făină de grâu/orez/ovăz, ulei de floarea-soarelui, ulei de rapiţă, apă, zahăr, drojdie, pesmet, amestecuri de făinuri, seminţe, fibră de mazăre, pudră de muştar, proteină din mazăre, proteină din soia, aromă de crab, albuş de ou, amidon din cartofi, amidon din orez, amidon din porumb, amidon din tapioca, amidon de grâu, praf de paprika, praf de curcuma, albuş de ouă praf, amestec de condiment, ceapă, usturoi, mărar, boia de ardei, pudră de muştar, proteine din mazăre, dextroză.

  •  La un sfert din produsele analizate nu se cunoaşte specia de la care provine carnea de peşte.
  •  Cantitatea de fructe de mare din semipreparatele  de acest tip nu depăşeşte 40%.
  • Cantitatea de peşte din semipreparatele pe bază de peşte pane variază între 22% şi 65%.
  • Surimi cu 25% carne de peşte şi 8 aditivi, din care trei potenţiatori de gust şi trei coloranţi, respectiv carmin, capsantină şi dioxid de titan.
  • 86% din produsele analizate conţin amidon din cartofi.

Faţă de peştele şi fructele de mare proaspete, cantitatea de nutrienţi din semipreparate este foarte mică, după cum urmează: proteine între 8 şi 13,8 grame/100 grame produs; grăsimi între 3,8 g şi 9 grame/100 grame produs, cantitate influenţată şi de adaosurile proteice de origine vegetală, dar atenţie, în aceaste cantităţi de grăsimi se regăsesc şi grăsimile vegetale din uleiurile vegetale folosite la realizarea semipreparatului. Trebuie avut în vedere că aceste produse conţin sare între 0,87 grame şi 1,8 grame/100 grame
produs.

„Analizând obiectiv starea alimentației și luând în consi-derare toate opiniile privitoare la hrana noastră, constatăm că sunt și multe opinii care avertizează asupra unor riscuri certe ori presupuse ale consumului de pește și fructe de mare. Se aduc în discuție fapte evidente care conduc la nevoia de vigilență: poluarea oceanelor  se reflectă în conținutul mare de toxine (îndeosebi mercur) din carnea speciilor oceanice și marine; nu mai puțin tehnicile «industriale» de creștere a peștelui și speciilor avatice comestibile au devenit tot mai dependente de produse chimice (furaje, tratamente), cu efecte grave asupra sănătății consumatorilor. Speciile carnivore și în general cele situate în verigile finale (rechinii, peștele spadă, tonul alb) ale lanțurilor trofice sunt cele care acumulează cele mai multe toxine; față de speciile cu care se hrănesc, răpitorii pot avea concentrații de mercur de până la zece ori mai mari. Se mai înțelege că acumularea de mercur și metale grele sporește odată cu vârsta, deci peștii bătrâni sunt mai contaminați decât peștii tineri. O problemă specială ține de incidența  ridicată a alergiilor în rândul consumatorilor de crustacee. Un alt aspect care ar trebui să-i preocupe pe consumatori este şi cel legat de posibilele toxine ce pot exista în carnea unor specii de peşte. Toxinele din pește și fructe de mare provin fie din corpul lor (sunt unele toxine specifice anumitor specii, concentrate în icre, organe sau mușchi), fie din mediul extern (prin hrană, contaminare post-recoltare etc.). Circa 300 de specii de pește și moluște din recifele coraliere conțin ciquatoxină, o lipidă hidroxilată care produce la om disfuncții neurologice, diaree, dureri de cap și dureri musculare; în cazuri severe și în trupuri slăbite produce paralizie, convulsii și moarte. Toxina denumită saxitoxină, specifică moluștelor, are acţiune inhibitoare asupra respiraţiei și inimii. Toxina botulinică este produsă în pește de microorganismul Clostridium botulinum tip E; este specifică peștelui netratat termic“, a explicat  prof. univ. dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

„Din păcate, asistăm la un proces de denaturare legală a unor produse alimentare tradiţionale cu pondere mare în consumul populaţiei, în care ingredientul principal, de cele mai multe ori carnea de peşte , a fost diminuat considerabil. În cele mai multe situaţii, aceasta se regăseşte în produsul finit în cantităţi mai mici de 50%, iar locul condimentelor a fost preluat de către aromele artificiale şi potenţiatorii de gust. De exemplu, surimi, care este un produs alimentar tradiţional japonez şi la care pentru obţinerea unui kg de produs se folosesc 4 kg de carne de peşte, în varianta industrială conţine un sfert carne de peşte şi trei sferturi chimicale şi materii prime de origine vegetală. Totodată, la produsele congelate comercializate în ambalaje din diverse tipuri de materiale, consumatorii trebuie să verifice starea ambalajului, adică acesta să fie etanş, să nu fie murdar, deci să asigure salubritatea produsului. În privinţa datei durabilităţii minimale, adică a termenului de valabilitate, este de preferat să se achiziţioneze produsele cu termen de valabilitate cât mai aproape de momentul congelării, deoarece valoarea nutritivă a acestora scade pe măsură ce produsul se apropie de expirarea termenului de valabilitate. Nu în ultimul rând, consumatorii trebuie să urmeze cu stricteţe instrucţiunile de păstrare a produselor congelate care apar pe ambalajul acestora, peştele fiind un produs perisabil şi în care se dezvoltă foarte repede anumite bacterii, ştiut fiind faptul că în peștele păstrat la temperaturi mai mari de 10 grade Celsius se dezvoltă Vibrioparahaemolyticus, generatoare de gastroenterite“, a arătat conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedintele APC.

Odată cu libertatea a venit şi posibilitatea de a călători. Românii au început să plece, unii în vacanţă, alţii la muncă, iar un drum de câteva ore în afara ţării, cu maşina sau avionul, este acum rutină pentru mulţi dintre noi. Şi nu-i rău, ba chiar e foarte bine, arată şi dr. Florin Ioan Bălănică, specialist în medicina personalizată, nutriție și nutrigenomică, fondator al „Școlii pentru Sănătate și Longevitate“, membru al „Academiei Americane de Nutriție și Dietetică“, reprezentant pentru România al „Organizației Europene pentru Medicina Stilului de Viață“ (ELMO).

„Vedem cum trăiesc alţii, învăţăm, ne punem în faţa unor situaţii inedite, a unor culturi diferite şi putem compara. Această oportunitate către deschidere aduce cu ea şi provocări, lucruri noi cu care nu eram obişnuiţi. De exemplu, mâncarea! Generaţia mea nu a crescut cu avocado, papaya sau fructe de mare. Eram bucuroşi dacă prindeam alimentele de bază, la coada veşnică de la alimentară. Dar, vremurile acelea au trecut, acum putem accesa orice, oricum, oricând, la orice magazin şi pentru orice buzunar. Dar cum facem să alegem în mod corect şi sănătos pentru noi? Informaţiile sunt contradictorii şi de neînţeles pentru mulţi dintre noi. Iar ele vin pe un fond educaţional neadaptat vremurilor moderne. Pentru cei mai multi români, cuvântul prevenţie este o noutate care trebuie căutată în dicţionar! Să luăm exemplul fructelor de mare, introduse în meniul românilor în special după vacanţele în Turcia şi Grecia. Pe principiul nimic nu e ceea ce pare, fructele de mare semipreparate şi congelate, nu sunt în fapt fructe de mare. Nu confundaţi marfa cu ambalajul! Este foarte important pentru sănătatea noastră să citim cu atenţie eticheta produselor pe care le cumpărăm. Dacă vom consuma monoton, aceleaşi produse, cu aceleaşi E-uri, zahăr şi conservanţi, ele ne vor pune sănătatea în pericol. Dragii mei, mâncaţi variat, alimente diferite şi gândiţi-vă meniul în nutrienţi, nu în feluri de mâncare. Chiar dacă ştim cu toţii că E-urile din alimente sunt acceptate internaţional, asta nu înseamnă că ne fac şi bine. Preluaţi controlul sănătăţii voastre şi nu mai aşteptați să vină cineva să facă ordine. Asta nu se va întâmpla sau poate fi prea târziu pentru unii dintre noi. Nu vă păcăliţi cu feluri de mâncare pe care nu le cunoaşteți sau controlaţi. Mâncaţi proaspăt, simplu şi cât mai puţin procesat. Sănătatea ţine de genă, dar şi mai mult de modul de viaţă“, a precizat dr. Florin Ioan Bălănică. 

Substanţe chimice

În cele 21 de produse analizate s-au identificat mai multe categorii de aditivi alimentari.

24% din produsele analizate conţin glutamat monosodic. 10% din produsele analizate conţin, în acelaşi timp, benzoat de sodiu şi acid ascorbic. Benzoatul de sodiu este un conservant sintetic care, în reacție cu acidul ascorbic, generează benzen, substanță toxică cancerigenă. Benzoatul de sodiu poate produce reacții alergice, hiperactivitate și lipsă de concentrare la copii (ADHD).

Mai mult de jumătate din produsele analizate conţin aditivi alimentari, între 2 şi 10 aditivi. Semipreparatele pe bază de fructe de mare conţin între 7 şi 10 aditivi.

Beneficiile consumului de pește au fost observate de multă vreme: populațiile mari consumatoare de pește au puțini bolnavi de inimă. Cei ce consumă pește gras au un potențial mental superior, stabil și la vârte înaintate, iar bătrânii care consumă pește sunt mai feriți de bolile degenerative specifice (Alzheimer, Parkinson etc.). Consumul de pește este protector și împotriva artritei reumatoide, iodul ajută major glanda tiroidă, zincul și seleniul mențin o funcționare optimă a organismului, prevenind deteriorarea ADN-ului și efectele nefaste ale radicalilor liberi. Vitaminele A și D sunt ajutoare  esențiale pentru piele, ochi, dinți și oase. O primă dilemă care frământă consumatorii de pește este legată de prețul din ce în ce mai mare al acestui produs, despre care consumatorul este convins pe toate căile că este benefic pentru sănătatea sa.

Mari probleme ale consumatorilor de pește sunt legate de practicile ilicite ale celor implicați în producția și comerțul cu pește. Chiar și în statele dezvoltate se apreciază că la sortimentele scumpe (fructe de mare, pește scump) se practică etichetarea înșelătoare (mislabelling), fraudă care aduce bani mulți de la snobii care nu au habar despre ceea ce li se aduce pe farfurie. Icrele negre și cele roșii, somonul „sălbatic“, batogul de morun sunt frecvent falsificate. Chiar și fileurile de la speciile comune sunt glasate excesiv pentru a adăuga apă cât mai multă la cântar; se practică  tot mai mult și injectarea țesuturilor cu substanțe care rețin apă multă, încât majoritatea consumatorilor au avut experiențe dezolante cu înjumătățirea cantității de pește după decongelare.

Studiul privind calitatea semipreparatelor realizate din peşte şi fructe de mare face parte din Campania Națională de Informare și Educare. „Să învățăm să înțelegem eticheta!“. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor, astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză.

Cele mai citite

Stefanos Tsitsipas a câștigat Mastersul de la Monte Carlo

Grecul Stefanos Tsitsipas a câştigat Mastersul de la Monte Carlo, după ce l-a învins în finală pe norvegianul Casper Ruud, în două seturi, cu...

Continuă săptămâna de coșmar pentru Liverpool! „Cormoranii” au suferit un nou eșec pe teren propriu

FC Liverpool a ratat șansa de a urca provizoriu pe prima poziție în Premier League, după ce fost învinsă pe teren propriu, cu 0-1,...

Educația financiară este cea mai sigură investiție națională, afirmă Cosmin Marinescu

Educația financiară este cea mai sigură investiție națională, afirmă profesorul universitar Cosmin Marinescu, consilier al președintelui Iohannis. "În lumea interconectată și societatea digitalizată de astăzi,...
Ultima oră
Pe aceeași temă