Islamistul Mohamed Morsi, reprezentantul Fraţilor Musulmani, a fost declarat câştigătorul alegerilor prezidenţiale din Egipt, primele după căderea fostului dictator Hosni Mubarak.
Potrivit rezultatelor oficiale, Morsi a obţinut 51,73% din voturi faţă de cele 48,27% câştigate de rivalul său, Ahmad Chafiq, fost prim-ministru al lui Mubarak. Provenit din puternica confrerie a Fraţilor Musulmani, interzisă 30 de ani, Morsi este primul islamist care accede la funcţia supremă în Egipt şi va fi primul şef de stat care nu provine din rândurile armatei. Luni, agenţia oficială Mena anunţa că „preşedintele ales Mohamed Morsi începe să formeze noua echipă guvernamentală”. În primul său discurs adresat naţiunii, Morsi a promis că va fi preşedintele „tuturor egiptenilor” şi a cerut „uniune naţională pentru a ieşi din aceste vremuri dificile”, făcând referire la bărbaţi şi femei, la creştini şi musulmani.
A mai promis că va respecta tratatele internaţionale semnate de Egipt, printre principalele angajamente internaţionale figurând acordurile de pace cu Israelul, încheiate în 1979. Numai că, într-un interviu acordat agenţiei iraniene Fars, el afirmă că doreşte „să revizuiască acordurile de la Camp David” care stabiliseră pacea cu Israelul şi să întărească relaţiile dintre Egipt şi Iran, întrerupte de 30 de ani. În Israel, un deputat laburist declara la radioul public că „acum, în fruntea Egiptului se află un om care nu şi-a ascuns niciodată ostilitatea faţă de Israel”.
Anunţul victoriei sale a fost primit cu o explozie de bucurie în Piaţa Tahrir, simbolul revoltei contra lui Mubarak, unde erau adunaţi sute de milioane de egipteni. În pofida legitimităţii obţinute prin alegeri, în cadrul cărora egiptenii au ales pentru prima oară în mod liber preşedintele, şeful statului va dispune de o marjă de manevră redusă după amendamentele constituţionale anunţate de armată săptămâna trecută. Armata a recuperat puterea legislativă după dizolvarea Adunării Naţionale, controlată de islamişti, în virtutea unei decizii judecătoreşti care a declarat ilegal modul scrutinului.
De la Sharia la preşedinţie
Intrarea sa în campania electorală a fost percepută ca un dezastru şi cei care îl considerau lipsit de carismă au ignorat puternica maşină electorală a confreriei musulmane. Morsi s-a alăturat Frăţiei Musulmane în 1979 şi sub eticheta de „independent”, ca toţi Fraţii Musulmani, a fost ales deputat în 2000. Membru al Biroului de conducere, puterea executivă a Fraţilor, şi în fruntea comitetului politic, Morsi a lucrat din 2007 la crearea unui partid, pregătit pentru o ipotetică deschidere a regimului. A apărat ideile conservatoare şi a propus un consiliu religios, „însărcinat cu conformitatea legilor Shariei”.
După revoluţie, Fraţii Musulmani au fost autorizaţi să facă politică, după trei decenii de clandestinitate. Mohamed Morsi a obţinut conducerea partidului Libertate şi Justiţie, fondat în 2011, şi a dialogat cu alte formaţiuni pentru formarea de alianţe. Poziţia i-a adus simpatia tinerilor Fraţilor Musulmani, formaţiunea reuşind să obţină jumătate din locurile din Parlament şi să se impună ca prima forţă politică din Egipt. S-a luptat cu armata pentru împărţirea puterii şi a decis să se lanseze în cursa pentru prezidenţiale. Candidatul natural a fost Mohamed Morsi care a câştigat pariul, în timpul campaniei străduindu-se să reprezinte vocile liberalilor revoluţionari şi ale islamiştilor moderaţi şi să asigure puterile occidentale promiţând ataşamentul său faţă de valorile democratice. A promis prezenţa unei femei în guvern, „o premieră istorică în Egipt”, şi a reafirmat angajamentul în raport cu acordurile de la Camp David. Un tânăr Frate Musulman apropiat de Morsi declara însă că „atunci când îl aud spunând asta la televizor, ştiu că nu o crede”. De altfel, el este perceput ca un adept al limbajului dublu.
