Emmanuel Macron și Marine Le Pen, doi outsideri care au trecut în turul doi al alegerilor prezidențiale din Franța, ar putea decide viitorul Uniunii Europene. La alegerile din 7 mai, cei doi vor pune accent pe teme diferite, potrivit New York Times.
Potrivit unei infografii realizate de New York Times, Marine Le Pen a câștigat teren în zonele cu o rată ridicată a șomajului și cu salarii mici, unde a făcut campanie pentru stoparea imigrației și renegocierea relației dintre Franța și Uniunea Europeană. Pe de altă parte, Fracois Macron a dominat în zonele cu o economie dinamică și în orașe mari precum Paris și Bordeaux, unde platforma sa pro-business și progresivă din punct de vedere social a câștigat susținerea electoratului educat. Benoit Hammond a fost umilit în Liile, unde electoratul era predominant socialist, iar Francois Fllillon, care a ieșit pe locul al treilea, a încercat să o învingă pe Lidera Frontului Național în părți din regiunea sa natală, unde a obținut mai puțin de 30% din voturi.
Foto: Captură The Telegraph
Proeuropeanul Emmanuel Macron și lidera extremei dreapta Marine Le Pen încep, luni, bătălia în turul doi al alegerilor prezidențiale, după victoria din primul tur de scrutin, care a avut loc duminică. Astfel, în cursa pentru președinția Franței au rămas doi candidați total opuși, însă care se consideră „antisistem”.
Susținerea partidelor tradiționale s-a prăbușit
Rezultatul a redus la tăcere partidele partidele tradiționale franceze – Partidul Republican și Partidul Socialist, după ce, niciunul nu a intrat în cursa finală pentru alegerile prezidențiale, pentru prima dată din 1981.
Luna trecută, candidatul republican Francois Fillon a fost pus sub acuzare, luna trecută, ceea ce l-a transformat într-un simbol al discrepanței dintre elita politică și restul societății franceze, notează New York Times. În acest context, mulți alegători au simțit că Partidul Socialist nu a reușit să abordeze cele mai importante probleme cu care se confruntă Franța – precum lipsa de locuri de muncă.
Sursă foto: Captură The New York Times
Ce s-ar putea întâmpla în al doilea tur?
Potrivit unei analize realizate de The Telegraph, analiștii politici se așteaptă ca, în al doilea tur, centristul Emmanel Macron să atragă voturi din partea celor care, în primul tur, i-au votat pe Benoit Hamon și pe Jean-Luc Mélenchon, cât și pe cei are l-au susținut pe Francois Fillon.
Doar pentru că un candidat a câștigat un număr mare de voturi în primul tur, nu înseamnă că va ajunge la conducerea Franței, notează The Telegraph. Dintre cele nouă campanii prezidențiale care au avut loc din 1965, de când președintele Franței este ales direct, s-a întâmplat ca de trei ori, câștigătorii primului tur de scrutin să piardă în al doilea. Astfel, o victorie neașteptată a avut loc în 1974, când Valéry Giscard d'Estaing a devenit președinte, în 1981, când alegerile au fost câștigate de Francois Mitterrand și în 1995, cu victoria lui Jacques Chirac.
După o campanie dominată de răsturnări de situație și de suspans, primul tur al alegerilor a fost marcat de o participare masivă – aproximativ 80% dintre francezii cu drept de vot s-au prezentat la urne -, în urma căreia Emmanuel Macron (centru) s-a clasat pe locul pe locul întâi, cu 23,86%, urmat de lidera Frontului Național, cu 21% din voturi. Partidele tradiționale de dreapta și de stânga, pentru prima oară din 1958.
Campaniile prezidențiale din Franța au fost marcate, periodic, de evenimente tragice, care uneori au dat naștere unor polemici legate de felul în care emoția colectivă a acționat în favoarea unui candidat, scrie Le Figaro, vineri, în ediția online. Cel mai recent eveniment a avut loc joi seara, pe bulevardul Champs-Elysees, la două zile după ce polițiștii francezi au dejucat un atentat terorist la Marseille.
