11.3 C
București
duminică, 25 februarie 2024
AcasăSpecialDescoperire REMARCABILĂ: Cum arată cea mai veche floare din lume, de pe...

Descoperire REMARCABILĂ: Cum arată cea mai veche floare din lume, de pe vremea dinozaurilor

Rămăşiţele fosilizate ale celei mai vechi flori din lume a fost descoperită în Spania, informează Mediafax.

Descoperirea le-ar putea oferi oamenilor de ştiinţă o soluţie eficientă împotriva problemelor actuale ce vizează polenizarea, asociate cu declinul constant al populaţiei de albine.

Potrivit publicaţiei The Guardian, acea plantă, care datează din perioada cretacicului, este considerată de oamenii de ştiinţă drept cea mai veche plantă cu inflorescenţă de pe Terra.

Noile analize efectuate pe rămăşiţele fosilizate ale acestei plante, descoperite în centrul Spaniei şi în regiunea Munţilor Pirinei, arată că planta are o vechime de aproximativ 130 milioane de ani, ceea ce înseamnă că a fost “contemporană” cu dinozaurii cu pene.

Această plantă acvatică străveche, Montsechia vidalii, seamănă cu specia modernă Ceratophyllum demersum – folosită în mod frecvent pentru a popula acvariile – şi creştea, potrivit cercetătorilor, în lacuri de mică adâncime.

Montsechia vidalii a preluat titlul de “cea mai veche floare din lume” de la o altă plantă străveche, Archaefructus sinensis. Aceasta din urmă a trăit în urmă cu 125 milioane de ani, iar rămăşiţele ei fosilizate au fost găsite în provincia Liaoning din China.

“«Prima floare din lume» este un concept cam poetic, dar, lăsând la o parte acest aspect, credem că Montsechia vidalii este cea mai veche floare cu inflorescenţă pe care am descoperit-o până acum”, a declarat David Dilcher, profesor la Universitatea Indiana din Statele Unite, coordonatorul studiului.

Pentru acest studiu, cercetătorii americani au dizolvat lent piatra de calcar în care era încrustată fosila de Montsechia vidalii în peste 1.000 de fragmente. Astfel, fragmentele de plantă au fost extrase uşor, apoi structura lor a fost studiată cu ajutorul unor microscoape puternice.

Planta Montsechia vidalii nu avea rădăcini, nici petale. Frunzele ei erau dispuse în două forme: fie în spirală, fie unele în faţa celorlalte, de-a lungul unui ax central. Planta producea mai multe flori de mici dimensiuni, iar fiecare dintre acestea conţinea o singură sămânţă.

Animalele din acea epocă nu dezvoltaseră niciun rol în dispersarea seminţelor, afirmă profesorul Dilcher. În schimb, cercetătorii cred că Montsechia vidalii avea flori separate – masculine şi feminine. Se pare că seminţele erau eliberate direct în apă, unde pluteau în derivă până ajungeau lângă o altă plantă din aceeaşi specie, pe care o fertilizau.

La mijlocul cretacicului, populaţia de plante cu inflorescenţă a cunoscut o veritabilă explozie, dezvoltându-se în speciile vegetale din zilele noastre şi influenţând habitatul natural. Profesorul Dilcher spune că oamenii nu ar exista dacă pe Terra nu ar fi existat mai întâi plante precum Montsechia vidalii. “Noi suntem un produs al mai multor stadii de evoluţie, care au mers mână în mână cu evoluţia plantelor cu inflorescenţă”, a spus cercetătorul american.

Bernard Gomez, profesor la Universitatea Claude Bernard din Lyon, coautor al studiului, publicat luni în PNAS, spune că este foarte posibil ca pe Terra să fi existat o plantă chiar şi mai veche decât Montsechia vidalii. “Există dovezi care atestă existenţa unor grăunţe de polen dispersate în fosile, iar acestea au o vechime de aproximativ 140 milioane de ani”, a spus Bernard Gomez.

“Trebuie să înţelegem cât mai multe din evoluţia florilor cu inflorescenţă pentru că, acum, ne confruntăm cu o criză mondială”, a spus profesorul Dilcher. Cele mai multe dintre florile cu inflorescenţă din epoca modernă au nevoie de animale cu rol polenizator pentru a se reproduce, iar albinele îndeplinesc acest rol pentru cele mai multe dintre recolte. În ultimul deceniu, populaţiile de albine au cunoscut un declin îngrijorător în Statele Unite şi Europa.

“Această plantă ne arată cum a început totul. Dacă am şti mai multe lucruri despre evoluţia lor, am putea să descoperim polenizatori alternativi, care sunt «ascunşi» în zilele noastre, dar care au jucat un rol important în trecut şi pe care am putea să-i încurajăm din nou”, a declarat coordonatorul acestui studiu.

 

 

 

 

Cele mai citite

După Transnistria, alt pericol în Republica Moldova: Autonomia Găgăuză, cu 98% la sută din locuitori pro-Rusia

În contextul în care pe 28 februarie autoritățile de la Tiraspol ar urma să ceară anexarea Transnistriei la Rusia, este posibil ca Putin...
Ultima oră
Pe aceeași temă