Populaţia Uro, care a ocupat spaţiul peruvian, precedându-i pe Incaşi, locuieşte astăzi pe insulele artificiale de pe lacul Titicaca, construite din frunze de stuf „totora”, potrivit businessinsider.com.
Insulele artificiale au devenit o mare atracţie turistică de când fotografii ale tribului Uro au fost publicate în National Geographic, în anii 1940.
În ciuda aparenţelor, turismul a influenţat drastic viaţa oamenilor de pe insule. Nu numai că şi-au pierdut limba originară, dar localnicii folosesc acum energie solară pentru a-şi alimenta televizoarele, aparatele de radio şi pentru a-şi lumina casele. Cea mai mare parte din venitul lor vine din turism. Există chiar şi o staţie de radio coordonată de oamenii Uro, care funcţionează câteva ore pe zi.
Această juxtapunere de vechi şi nou reprezintă unul dintre motivele pentru care turiştii sunt atraşi de insulele plutitoare – „las Islas Flotantes”, cum le numesc sud-americanii.
În total, pe lacul Titicaca sunt 42 de insule făcute de om, în apropierea oraşului Puno, din Peru. Toate sunt locuite de populaţia indigenă Uro. Insulele sunt construite din mănunchiuri din stuf uscat de „totora”, des întâlnit în vadurile lacului. Cele mai mari insule adăpostesc cam zece familii, iar cele mai mici doar vreo două sau trei.
Insulele plutesc datorită ierburilor produse de stuful în descompunere. Din moment ce stuful din partea inferioară putrezeşte destul de repede, unul nou trebuie adăugat odată la trei luni. Insulele rezistă, de obicei, treizeci de ani.
La început, insulele au fost folosite ca un mijloc defensiv. Acestea erau ancorate cu ajutorul unor frânghii ataşate unor piloni de lemn înfipţi pe fundul lacului. Astfel, puteau fi mutate în caz de ameninţare. Turnuri de supraveghere au fost construite, tot din stuf, pe insule.
Casele băştinaşilor sunt contstruite tot din stuf; acoperişurile nu lasă apa să pătrundă. Localnicii gătesc aprinzând un foc deasupra unui strat de pietre, pentru a nu se aprinde trestia.
Insulele sunt situate la o altitudine de aproape 4000 de metri. Localnicii poartă haine din lână pentru a nu le fi frig, şi pălării, pentru a se proteja de soare.
Ca să ţină şobolanii departe de insule, băştinaşii ţin pisici drept animale de companie. Alte animale întâlnite împrejurul insulelor sunt cormoranii, iepurii, porcii de guineea, raţele şi păstrăvii.
Cu cât sunt mai mult călcate de oameni, cu atât stuful devine mai îmbibat în apă şi putrezeşte mai repede. Astfel, deşi turismul aduce beneficii financiare, face totodată ca insulele să fie mai greu de întreţinut.
Turiştii sunt informaţi despre modul în care sunt construite insulele şi despre tradiţiile tribului Uro. Pot rămâne chiar şi peste noapte, dar cei mai mulţi se limitează la o excursie de o zi.
Vezi şi FOTO Unde te poţi caza ca să te simţi ca un ESCHIMOS
Vezi şi FOTO Albania, ţara BUNCĂRELOR. Vezi de ce au fost contruite peste 750 de mii de ascunzători
Vezi şi FOTO: Corupţia din RUSIA, surprinsă în fotografii incredibile. Aşa arată dezastrul moral!