» Fostul procuror-sef comunist Vasile Sumanaru, din Piatra Neamt, "specializat" ca avocat in revendicari, isi abandoneaza clientii dupa ce incheie cu acestia contractele de asistenta juridica, pentru ca la sfarsit, cu sprijinul autoritalor locale, sa ii execute silit in cazurile in care acestia si-au reprimit bunurile.
» In contractele de asistenta juridica incheiate, Sumanaru cerea direct un procent din imobilul revendicat, nu-l nominaliza pe avocatul ce urma sa se ocupe de dosar si nici nu preciza ce demersuri avocatiale va face, desi Statutul Profesiei de Avocat interzice astfel de practici.
» Una dintre victimele sale sustine ca fostul procuror-sef isi momeste clientii in principal cu pozitia-cheie a prietenului sau din studentie, Vasile Visan, actualul secretar al Primariei Piatra Neamt, de care depind in mare masura retrocedarile.
Edouard Lalu, cetatean german, mostenitorul a 12.000 metri patrati de teren din zona rezidentiala a municipiului Piatra Neamt, ideala pentru construirea unor vile de lux, sustine ca avocatul Vasile Sumanaru, fost procuror-sef din aceeasi localitate, l-a inselat, punandu-l sa semneze un contract de asistenta juridica ilegal, prin care trebuia sa-i plateasca avocatului 5% din bunul revendicat. Numai ca – sustine Lalu – avocatul Sumanaru nu a facut demersurile la care s-a obligat generic, prin contract, ci l-a abandonat pur si simplu, iar la sfarsit "a venit la masa pusa". Lalu declara ca, dupa ce a fost lasat balta de avocatul Sumanaru, a continuat "cu forte proprii demersurile la Bucuresti si, dupa un an de alergaturi (2006 – n.n.), am obtinut o parte din bunul revendicat de la Agentia Nationala a Sportului, administratorul terenului meu, deci nu de la Primaria Piatra Neamt, asa cum spunea Sumanaru".
Avocatul Sumanaru a aflat, la inceputul anului 2008, ca Lalu si-a castigat o parte din teren, asa ca imediat l-a pus in executare silita pentru echivalentul sumei de 48.000 de euro, cat credea el ca reprezinta 5% din terenul obtinut de Lalu. Suma de 48.000 de euro a fost stabilita de fiica lui Sumanaru, notarul public Irina Harbuz. Odata stabilita suma, fostul procuror-sef a trecut la executarea silita fara a avea o investire cu formula executorie din partea unei instante de judecata, dupa cum rezulta din acte. In demersul sau, Sumanaru a fost ajutat de executorul Cornel Cotoi, cu care avocatul a executat silit, in conditii similare, si altii clienti, printre care si firma Pergopaper, sustine victima Lalu.
"Sumanaru a determinat primaria sa cumpere Palatul Copiilor"
Edouard Lalu a apelat la serviciile avocatului Sumanaru deoarece, sustine el, acesta s-a laudat ca, in calitatea lui de fost procuror-sef, are relatii si poate obtine de la primaria orasului restituirea rapida a terenului de circa 12.000 de metri patrati. "Sumanaru mi-a spus ca e bun prieten cu Vasile Visan, secretarul Primariei Piatra Neamt, si cu mai multi magistrati si ca poate obtine repede orice pentru ca a fost procuror-sef. Eu ma razboiam cu Primaria Piatra Neamt si cu procesele inca din 1991, iar primaria nu-mi raspundea la solicitari. Sumanaru m-a convins ca are relatii la primarie, la Visan, pentru ca el, prin relatiile sale, a reusit sa determine Primaria Piatra Neamt sa cumpere Palatul Copiilor, castigat in instanta de verii mei, mostenitorii Elisei Lalu", ne-a declarat Edouard Lalu.
In septembrie 2004, Edouard Lalu a incheiat cu Sumanaru un contract de asistenta juridica, punand conditia ca acesta sa participe la o singura sedinta de judecata la Curtea de Apel Bacau (precizare expresa in contract), unde trebuia sa apere o hotarare anterioara a Tribunalului Piatra Neamt, favorabila lui Lalu, obtinuta de avocata Felicia Adiaconitei. Curtea de Apel Bacau a mentinut atunci acea hotarare, prestatie pentru care Lalu i-a platit lui Sumanaru suma stipulata in contract, adica 5.000.000 lei vechi. Ulterior, pentru ca in mod bizar Primaria Piatra Neamt nu i-a raspuns solicitarilor de retrocedare stabilite de puterea judecatoreasca, Lalu sustine ca, in luna martie 2005, a apelat din nou la avocatul Sumanaru, cu care a incheiat un nou contract de asistenta juridica.
Contract de asistenta juridica "marca Sumanaru"
In acel nou contract de sine statator Sumanaru a cerut 5% din valoarea terenului revendicat si, in schimb, a garantat ca va obtine retrocedarea acestuia. Potrivit contractului, Cabinetul de Avocatura Sumanaru se obliga sa faca demersurile necesare pentru ca Primaria Piatra Neamt sa continue procesul retrocedarii in favoarea lui Lalu, asa cum hotarase Tribunalul Piatra Neamt, gratie prestatiei avocatei Felicia Adiaconitei de la un alt cabinet avocatial. Atunci, Lalu nu stia ca noul Statut al Profesiei de Avocat, intrat in vigoare in ianuarie 2005, interzicea inscrierea, in loc de suma exacta, a unui procent din bunul aparat. Potrivit modelului de contract de asistenta juridica, obligatoriu din ianuarie 2005, avocatul trebuie sa indice suma fixa in lei perceputa ca onorariu, la care poate adauga si un onorariu de succes, tot in suma fixa, nu in procent, sau poate cere o suma forfetara (exemplu: plata cu ora, cu ziua).
De asemenea, pentru onorariul perceput in contract trebuie sa se precizeze in clar numele avocatului care se va ocupa de caz, cu toate datele sale de identificare profesionala si de la Fisc, precum si ce servicii va presta pentru acel onorariu. Sumanaru nu a trecut aceste amanunte in cel de-al doilea contract incheiat cu Lalu, motiv care atrage dupa sine "nevalabilitatea contractului", dupa cum prevede legea.
Procentele din contractele avocatilor scapa de impozitare
Interzicerea modelului de contract "marca Sumanaru" a fost confirmata inclusiv de conducerea Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, intr-un raspuns trimis victimei Lalu, in care se mentioneaza clar: "Este interzis avocatului sa-si fixeze onorariile in baza unui pact de «quota litis»" (art. 135 din Statutul Profesiei de Avocat), adica in baza unui procent din bunul aparat de avocat, si fara a se preciza clar cuantumul acestuia. Specialistii Baroului Bucuresti ne-au precizat ca aceste noi modele de contracte au fost impuse prin lege din ianuarie 2005 pentru a se elimina veniturile obtinute de avocati la negru.
"Procentele percepute dintr-un bun pentru care nu se precizeaza cuantumul valorii exacte pot fi ascunse usor impozitarii si taxelor. Pentru suma in cifra exacta, perceputa ca onorariu in contractul de asistenta juridica, avocatul respectiv este obligat sa plateasca taxele la Barou, la Casa de Asigurari si la Fisc", sustin specialistii Baroului Bucuresti.
Cotoi, executor versat
In mod bizar, in 2008, judecatoarea Mihaela Nicodim de la Judecatoria Piatra Neamt a considerat legal contractul de asistenta juridica in care Sumanaru pretindea un procent din valoarea unui bun. Contactata telefonic, judecatoarea Nicodim ne-a precizat ca a dat o solutie conforma constiintei sale, si nu pentru ca ar fi prietena cu Sumanaru. "Solutia mea poate fi atacata la instanta tribunalului, asa ca nu este definitiva", ne-a declarat judecatoarea Nicodim. Sumanaru a sustinut insa contrariul: "Eu am hotarare judecatoreasca definitiva ca e valabil contractul". In realitate, exista un recurs ce va fi judecat de Tribunalul Piatra Neamt la data de 9 septembrie 2008. Adica Sumanaru a mintit. Nu a fost singura data cand Sumanaru ne-a furnizat informatii inexacte. El ne-a declarat ca tot de la o instanta judecatoreasca a obtinut si investirea cu formula executorie pentru obtinerea sumei de 48.000 euro, cat a evaluat fiica sa, notar .
In realitate, el nu a obtinut o astfel de hotarare judecatoreasca. Mai precis, instanta a respins cererea de investire solicitata de Sumanaru pe motiv de "lipsa de interes", hotarare ramasa definitiva pe 12 martie 2008, deoarece Sumanaru si-a retras propriul recurs. Mai precizam ca, in realitate, executarea silita a fost pornita de executorul Cornel Cotoi inca din ianuarie 2008, deci fara nici macar o trecere a cererii pe la o instanta de judecata. Pe deasupra, legea ii interzicea lui Cotoi sa puna in executare un contract cu un procent dintr-un bun a carui valoare nu este precizata. Potrivit legii, un executor judecatoresc poate executa doar "o creanta certa, lichida si exigibila" ( art. 379 Cod Procedura Civila – sectiunea executari silite).
Contactat telefonic, Cotoi a sustinut initial ca, inainte de a incepe executarea, avea o decizie de investire cu formula executorie de executare silita pronuntata de o instanta de judecata. Dupa ce i-am citit decizia judecatoreasca, Cotoi a recunoscut ca instanta a respins cererea de investire "ca fiind lipsita de interes", dar ca el a interpretat aceasta decizie ca reprezentand "titlu executoriu". Executorul Cotoi a recunoscut ca a procedat la fel si in alte cazuri, la cererea avocatului Sumanaru.
Secretarul Visan, acuzat ca il sprijina pe Sumanaru
Vasile Visan, secretarul Primariei Piatra Neamt, sustine ca nu l-a sprijinit pe avocatul Sumanaru in actiunile sale de obtinere a unor procente din retrocedarile unor imobile nationalizate. Lalu il acuza pe Visan ca a atacat in instanta retrocedarea facuta de Agentia Nationala a Sportului doar cu scopul de a sprijini executarea silita demarata de Sumanaru. "Aceeasi persoana, fiind si octogenara, si cu domiciliul in Germania, se poate apara mai greu in fata atacurilor venite din mai multe directii. Sumanaru putea sa puna executarea silita pe un apartament de-al meu din Romania, care acopera valoarea ceruta, dar a pus direct pe un teren de milioane de euro, pentru a-l prelua la pret de nimic", sustine Lalu.
Visan neaga acuzatia. "Il cunosc inca din studentie pe Sumanaru, dar n-am facut nimic ilegal pentru a-l ajuta. Este adevarat ca am dat avizul de legalitate pentru ca primaria sa cumpere Palatul Copiilor, retrocedat, cumparare care a fost intermediata de avocatul Sumanaru, dar nu vad ce ilegalitate am comis. E adevarat ca am atacat restituiri facute, dar nu le-am atacat ca nu si-ar fi luat Sumanaru drepturile, ci pentru a apara drepturile primariei, asa cum am facut si in alte cazuri", se apara secretarul Visan.
Contactat telefonic, Sumanaru a refuzat sa ne spuna de ce nu a respectat modelul de contract avocatial impus de lege si de ce a inceput executarea silita inainte de a obtine formula executorie de la o instanta de judecata. "Nu-ti dau tie raportul!" a conchis Sumanaru, dupa care ne-a gratulat cu o injuratura si ne-a inchis telefonul.
» Onorariul nelegal pedepsit
Un avocat poate pretinde trei tipuri de onorarii: fix, forfetar sau de succes. Onorariul fix este suma trecuta in contract (spre exemplu 1.000 lei). Onorariul forfetar inseamna plata pe serviciul clar prestat si pe durata de timp (ore, zile), iar onorariul de succes poate fi perceput numai si numai in completatrea onorariului fix. Procentul din castig (quota litis) este interzis, indiferent ca plata consta intr-o suma de bani, un bun sau o valoare.
Orice nerespectare a acestor prevederi clare referitoare la onorariu atrage dupa sine "nevalabilitatea contractului de asistenta juridica", dupa cum precizeaza textele de lege, fapt confirmat prin adresa oficiala de conducerea Uniunii Nationale a Barourilor din Romania. In mod normal, atunci cand un avocat este "prins" cu astfel de practici se declanseaza controale de fond pentru a se afla ce sume a adunat din executari silite si daca a platit toate sumele datorate Baroului, contributiilor sociale si medicale precum si Fiscului.
