Termenele lungi de contractare a proiectelor din fonduri europene sunt determinate atât de beneficiari, care nu întocmesc corect cererile de finanţare, cât şi de capacitatea administrativă subdimensionată a structurilor de management, potrivit autorităţilor.
„Evaluarea proiectelor se face de evaluatori independenţi. Depindem de această piaţă. În plus, au fost situaţii în care am avut posibilitatea de a constitui comisii de evaluare în paralel, dar nu aveam experţi care să facă parte din aceste comisii. Avem şi bucătăria internă, pentru că nu sunt foarte mulţi oameni la autoritatea de management, ceea ce poate avea implicaţii în zona încheierii efective a contractelor”, a declarat joi, la conferinţa Mediafax Talks about European Funds, Gabriel Friptu, şeful Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Regional.
El a arătat că autoritatea pe care o conduce a recuperat mult în acest sens, menţionând însă că regulile sistemului nu pot fi modificate „în timpul jocului”.
„Vom veni anul viitor cu modificări pe zona de evaluare, astfel să nu ne mai trezim cu proiecte care să nu poată fi implementate. Nivelul şi calitatea proiectării proiectelor autorităţilor locale sunt mult sub ceea ce ne aşteptăm. Proiectarea este departe de standardul normal”, a spus Friptu.
De asemenea, el a precizat că există probleme şi la nivelul firmelor private, din cauza consultanţilor.
„Câteodată nu înţelegi ce vor în planurile de afaceri. Sunt indicatori, cel puţin la nivelul microîntreprinderilor, care sunt trecuţi în proiecte dar nu pot fi îndepliniţi. Noi nu le impunem anumite niveluri, le stabilesc singuri. Trebuie să ne gândim la soluţii – fie îi penalizăm pentru că nu şi-au îndeplinit indicatorii, fie găsim o soluţie astfel încât să nu afectăm mediul de afaceri. Nu există un mecanism care să cureţe piaţa. Sunt în continuare beneficiari creduli, firme de consultanţă care iau banii şi pleacă. Este o mare problemă şi pentru noi decalajul mai ales la microîntreprinderi”, a mai spus Friptu.
Cătălina Meliţă, directorul general POS-CEE, a admis, la rândul său, că există o problemă la nivelul contractării fondurilor europene.
„Cauza principală este la noi în sistem, din cauza capacităţii administrative foarte reduse. Avem doar 200 de oameni în autoritatea de management şi în organismele de intermediere. (…) Este o chestiune care ţine de capacitatea noastră, dar şi de beneficiari, care întârzie să aducă documentele necesare. Dacă le cerem scrisoarea de confort, care se obţine greu, acest lucru prelungeşte perioada”, a spus Meliţă.
Cei doi au răspuns întrebărilor participanţilor la conferinţă, care reclamau termene de până la un an între aprobarea şi contractarea proiectelor.
La eveniment au participat şi reprezentanţi ai sectorului bancar cu expuneri ridicate pe finanţări ale proiectelor derulate cu fonduri europene, care s-au arătat interesaţi în continuare să susţină acest sector.
Ei au fãcut şi o serie de recomandări beneficiarilor, pentru a obţine cât mai repede finanţările pentru proiecte.
Potrivit Ramonei Ivan, director executiv la direcţia de instituţii financiare a BCR, în perioada de implementare a proiectului este necesară utilizarea unui consultant cu expertiză în domeniu.
Valoarea proiectelor finanţate de BCR în perioada ianuarie 2008-septembrie 2011 se ridică la nouă miliarde de lei, iar prefinanţările, în acelaşi interval, s-au ridicat la trei miliarde de lei.
La rândul său, Leonard Cornoiu, director de fonduri europene în cadrul Băncii Transilvania, a arătat că banca pe care o reprezintã a acordat scrisori de confort reprezentând 970 milioane lei şi a finanşat până în prezent 300 de proiecte cu fonduri UE, în valoare de 700 milioane lei.
