Nerezolvata timp de 17 ani, chestiunea restituirii imobilelor nationalizate continua sa pagubeasca statul roman. Mai nou, procesele la Curtea Europeana a Drepturilor Omului se pierd din cauza Fondului Proprietatea, care exista doar pe hartie. Acum cateva zile, CEDO a obligat statul roman la plata a 60.000 de euro, acesta fiind al patrulea proces pierdut din acest motiv. Desi Fondul Proprietatea trebuia sa-si inceapa activitatea de peste un an, el nici nu a fost listat la bursa, necunoscandu-se nici macar societatile care intra in portofoliu. De-abia acum premierul i-a cerut ministrului Finantelor sa clarifice situatia. Cum, nimeni nu poate sa spuna cu precizie.
Dupa lectura comunicatului venit de la CEDO prin care statul roman era informat de pierderea procesului cu Virgil Negoita si obligatia platii unei despagubiri de 60.000 de euro, premierul Calin Popescu Tariceanu si-a adus aminte de Fondul Proprietatea si i-a cerut ministrului Finantelor, Sebastian Vladescu, sa “rezolve de urgenta situatia”. “I-am cerut ministrului Finantelor sa vina cu propuneri de modificare a cadrului legislativ”, a spus Tariceanu. Chestiunea este ca nici Vladescu, nici alti ministri nu par sa stie cam care ar putea fi aceste modificari. In afara de generalitati gen “functionare usoara, facila, nu cu multe piedici”, restul ideilor sunt destul de vagi.
Uite fondul, nu e fondul
Pe de o parte, din portofoliul Fondului au disparut societati importante, cum ar CEC-ul, a carui privatizare a fost ratata, pe de alta parte ordonanta de urgenta care trebuia sa modifice legea si sa faca Fondul operabil a fost amanata de mai multe ori. Mai nou, Varujan Vosganian, ministrul Economiei, a anuntat ca fostii proprietari, in loc sa primeasca actiuni la ipoteticul Fond, ar putea fi despagubiti in numerar, in limita unui plafon de 200.000. Ordonanta care sa reglementeze acest tip de despagubire, precum si simplificarea procedurilor de listare a Fondului la bursa au fost promise la inceputul lui februarie, dar din informatiile noastre inca nu s-a cazut de acord asupra unei formule, iar textul nu este gata.
Premierul arunca pisica la Justitie
Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a fost atentionata de premier, la inceputul sedintei de Guvern, asupra necesitatii urgentarii numirii unui nou agent guvernamental la CEDO. Numirea nu depinde insa de Ministerul Justitiei, care trebuie doar sa-si dea un aviz, ci de Ministerul Afacerilor Externe, cel care face propunerea. Ultimul detinator al functiei, Beatrice Ramascanu, care era si subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, a plecat in august 2005, de atunci postul fiind vacant. In locul ei, MAE l-a desemnat pe Ionut Gilea, directorul Directiei de drept comunitar si doctorand al lui Adrian Nastase, care insa nu a primit avizul Ministerului Justitiei. Din informatiile noastre, dl Gilea nu excela in ce priveste drepturile omului, motivul respingerii tinand de calitatile sale profesionale la CEDO.
Marie-Rose Mociornita: “Nascocire a unui grup de interese”
“Daca analizam fiecare societate comerciala din Fondul Proprietatea, observam ca foarte putine sunt rentabile, multe sunt chiar falimentare. Consiliul National al Valorilor Mobiliare nu avizeaza functionarea Fondului, pentru ca regula spune ca aceste societati trebuie sa fie cotate la bursa pentru a primi aviz. Multe nu sunt. Nu poti sa faci un fond de asemenea proportii si el sa fie de fapt un cos cu oua pe trei sferturi sparte”, explica Aurelia Popescu, avocat al Asociatiei Fostilor Proprietari.
Mostenitoarea averii marelui industrias Mociornita, Marie-Rose Mociorita, care se lupta de ani de zile, fie prin tribunale, fie cu Primaria Bucuresti, pentru a recupera macar o parte din marea avere a tatalui ei, sustine ca “Fondul Proprietatea este o nascocire aberanta a unui grup de interese din Romania, care a fost deconspirat de proprietarii abuziv deposedati si care, daca si-ar fi dus la capat acest proiect, ar fi putut crea o frauda de proportii”.
60.000 euro despagubiri
Cea mai recenta sentinta a CEDO impotriva Romaniei din cauza ca Fondul Proprietatea nu este operational a fost data in cazul Virgil Negoita, pe 25 ianuarie. Acesta a revendicat un teren si un imobil, solicitand instantei romanesti sa anuleze contractele incheiate de stat cu chiriasii, care intre timp au devenit proprietari, in baza Legii 112/1995. Cum acest lucru nu s-a intamplat, Romania este obligata sa-i plateasca lui Negoita despagubiri de 60.000 de euro, CEDO constatand ca, deocamdata, statul roman nu poate acorda despagubiri prin Fondul Proprietatea.
In 2006, CEDO a mai condamnat Romania in spete similare cazului Negoita. Astfel, Rodica Maria Jujescu va fi despagubita cu 100.000 de euro si 3.000 de euro reprezentand daune morale, iar Elena Porteanu va primi 60.000 de euro drept despagubiri din partea statului roman. Judecatorii si-au bazat verdictele pe faptul ca articolul 1 din Primul Protocol aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, care garanteaza dreptul la proprietate, a fost incalcat. “Curtea observa ca Fondul Proprietatea nu functioneaza in momentul de fata intr-o maniera susceptibila de a conduce la acordarea efectiva a unei despagubiri”, spun sentintele CEDO impotriva Romaniei.
