Partidele politice necomuniste, organizatii neguvernamentale si presa de opozitie din Republica Moldova au intrat dupa alegeri in atentia Fiscului, care le solicita informatii despre sursele de finantare, informeaza Newsin.
Cei vizati de solicitarile Fiscului spun ca este vorba despre inca o modalitate de exercitare a presiunilor din partea Partidului Comunistilor.
Partidul Liberal (PL), Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) si Alianta Moldova Noastra (AMN) au declarat, potrivit portalului de stiri Unimedia, ca au primit citatii prin care au fost anuntati ca Inspectoratul Fiscal va face controale financiare tematice la sediile partidelor.
PLDM a convocat o conferinta de presa unde a anuntat ca astfel de actiuni reprezinta "un dezmat si o implicare a acestor institutii in procesul politic".
"Probabil ii deranjeaza foarte mult declaratiile si actiunile noastre din ultimele zile. Astfel de controale se efectueaza, de regula, odata la trei ani, insa la PLDM a fost efectuata o astfel de verificare acum un an", a spus liderul PLDM, Vlad Filat.
Liderul AMN, Serafim Urechean, a declarat ca aceste controale au o conotatie politica. "Comunistii vor sa ajunga la numele persoanelor care au investit in campania electorala, ca mai apoi sa li se suceasca mainele si sa ne trezim cu eventuale dosare", spune Urechean.
Si Partidul Liberal a confirmat pentru Unimedia ca formatiunea, este verificata la randul ei de catre colaboratorii Inspectoratului Fiscal.
Vladimir Filat a declarat intr-o conferinta de presa ca va adresa o interpelare la Ministerul Finantelor, in care va cere sa i se raspunda la ce formatiuni politice au mai fost efectuate pana acum si cate controale au fost la PCRM din 2001 pana in prezent.
Vineri, 24 aprilie, cinci organizatii neguvernamentale, membre ale Coalitiei pentru Alegeri Libere 2009, au primit citatii de la organele fiscale, cerandu-li-se informatii despre finantarile pe care le primesc. Printre acestea se numara Asociatia pentru Democratie Participativa ADEPT, Institutul IDIS Vitorul, Institutul de Politici Publice si Asociatia Presei Electronice APEL. Acestora li se cere, intre altele, sa declare daca au primit finantari de la partidele politice in timpul campaniei electorale. Reprezentantii acestor ONG-uri au calificat banuielile Fiscului ca fiind aberante si o incercare de intimidare a societatii civile, dupa ce acelorasi proceduri au fost supusi mai multi tineri care au participat la protestele din 7 aprilie din fata Parlamentului si Presedintei.
Rapoartele Coalitiei pentru Alegeri Libere 2009 cu privire la campania electorala si la desfasurarea alegerilor au fost extrem de critice la adresa puterii comuniste si au semnalat incalcari grave ale procesului electoral.
Marti, Centrul Independent de Jurnalism (CIJ) a anuntat ca in cursul diminetii a fost vizitat de un reprezentant al Inspectoratului fiscal, care a cerut sa i se puna la dispozitie, pentru verificare, un sir de documente si informatii ce tin de sursele de finantare a organizatiei. Potrivit agentiei Monitor Media, vineri, CIJ primise o citatie in care directorul institutiei era invitat la sediul Inspectoratului Fiscal pentru a prezenta documente cu privire la activitatea organizatiei din ultimii noua ani.
Tot vineri, trei ziare de opozitie – Timpul, Ziarul de Garda si Jurnal de Chisinau – au primit, la fel, solicitari din partea Ministerului de Interne prin care li se cere sa probeze afirmatii publicate potrivit carora organe de forta ar fi maltratat participanti la protestele de dupa alegeri.
Intr-un interviu acordat postului de radio Europa Libera, redactorul-sef al publicatiei Timpul, Sorina Stefarta, declara ca masurile sunt pasi mici, dar siguri pentru sugrumarea presei independente in Republica Moldova. Sorina Stefarta afirma ca a anticipat represiunile la care va fi supusa presa neafiliata partidului de guvernamant imediat dupa evenimentele din 7 aprilie, iar demersul prin care Ministerul de Interne a cerut mai multor ziare de opozitie sa desconspire sursele din care au aflat despre tinerii batuti de politie demonstreaza ca a avut dreptate.
"Dupa cum se vede, aceste represiuni au inceput intre doua sarbatori de Pasti si nu pot fi interpretate decat ca o tentativa de intimidare. Politia este ingrijorata de faptul ca articolele noastre afecteaza grav reputatia angajatilor organelor afacerilor interne si nu e deloc ingrijorata de faptul ca insasi activitatea lor le afecteaza grav reputatia profesionala si imaginea politiei in general", a subliniat Sorina Stefarta.
Ea e convinsa ca autoritatile vor actiona impotriva presei incomode incet, dar sigur. "Eu cred ca se va merge pe cai legale. Nu va veni politia si la noi sa ne bata cu batele in redactie. Deja au pierdut timpul util pentru asta. Dar vor merge pe asemenea cai in care ne vor hartui si vor incerca sa ne intimideze", a adaugat redactorul-sef de la Timpul.
Sorina Stefarta presupune ca jurnalistii si institutiile de presa care au desconspirat abuzurile politiei ar putea fi purtati prin instante in baza unor dosare administrative sau chiar penale ce le vor fi instrumentate la initiaitiva conducerii Ministerului de Interne. Presa si jurnalistii din Moldova nu au insa la dispozitie mecanisme eficiente de a se apara. Singurul sprijin in apararea libertatii de exprimare pe care-l intrevede ea poate veni din partea Uniunii Europene, care, in opinia ei, ar trebui sa conditioneze foarte strict viitoarea colaborare cu autoritatile de la Chisinau.
Asociatia Pro Democratia din Romania, impreuna cu alte organizatii internationale, a cerut institutiilor europene sa intervina pentru a stopa politica sistematica de intimidare a societatii civile din Republica Moldova aplicata de autoritatile de la Chisinau, a declarat marti la Realitatea FM Ana Maria Mosneagu, directorul executiv al Asociatiei Pro Democratia.
"Situatia este la fel ca acum o saptamana-doua, doar ca abuzurile se pare ca nu mai sunt impotriva cetatenilor – sau cel putin nu mai sunt la fel de evidente -, insa acum se pare ca atentia guvernului s-a indreptat asupra organizatiilor neguvernamentale care au indraznit sa-si spuna parerea despre alegerile din Moldova", a spus Mosneagu. Ea a atras atentia si asupra unui alt aspect: "As vrea sa mentionez faptul ca aceasta coalitie (Coalitia pentru Alegeri Libere 2009 -n.r.) este coalitia care a declarat ca alegerile parlamentare de acolo au fost incorecte si partial libere. Se pare ca mai exista o coalitie, se intituleaza Coalitia Alegeri 2009, care a aparut in timpul campaniei electorale si care a atacat aceasta coalitie care observa alegerile si se pare ca acum este folosita aceasta denumire pentru a crea confuzie si a fi supusa aceasta retea la alte abuzuri din partea guvernului. Ei (Coalitia pentru Alegeri Libere 2009 – n.r.) au primit o scrisoare din partea Ministerului de Justitie prin care li se spune ca ei ar fi transmis o solicitare de organizare a evenimentelor din 7 aprilie, ceea ce nu este adevarat, nu corespunde nici denumirea organizatiei, nici a persoanelor care au semnat respectiva solicitare Acum, dupa scrisoarea primita de la Ministerul Justitiei, sapte dintre organizatiile membre ale acestei coalitii au primit o solicitare de la Fisc sa vina cu documentele contabile. Este foarte greu de imaginat ca institutiile statului s-au apucat acum sa controleze sapte organizatii deodata si tocmai acele sapte organizatii care au monitorizat alegerile si au spus ca ele nu au fost corecte", a explicat Mosneagu.
Ea a avertizat ca exista riscul ca in viitor aceste organizatii sa nu mai aiba curajul sa spuna in continuare ce se intampla rau in Republica Moldova.
"Exista o comisie ad-hoc a Parlamentului European care se afla acum in Republica Moldova si care a solicitat sa se vada cu membrii acestei Coalitii si speram ca PE sa ia, totusi, o decizie, sa nu lase lucrurile chiar asa si sa le dea macar un pic de speranta cetatenilor din Republica Moldova ca aceste abuzuri impotriva lor nu vor continua si pe viitor", a mai spus directorul executiv al Asocietiei ProDemocratia.
Informatii financiare si bursiere puteti gasi pe www.romaniafinanciara.ro
