14.5 C
Bucureศ™ti
miercuri, 9 octombrie 2024
AcasฤƒSpecialFenomenul โ€žBalena Albastrฤƒโ€. Sfaturile specialiศ™tilor pentru pฤƒrinศ›ii care vor sฤƒ-ศ™i protejeze copiii...

Fenomenul โ€žBalena Albastrฤƒโ€. Sfaturile specialiศ™tilor pentru pฤƒrinศ›ii care vor sฤƒ-ศ™i protejeze copiii de pericolele de pe reศ›elele de socializare

A-i proteja pe copii de pericolele din mediul virtual reprezintฤƒ o adevฤƒratฤƒ provocare pentru pฤƒrinศ›i. Cea mai recentฤƒ ameninศ›are la siguranศ›a tinerilor, care a ajuns în atenศ›ia presei, este reprezentatฤƒ de jocul online „Balena Albastrฤƒ”. Ce pot face pฤƒrinศ›ii pentru a-ศ™i proteja copiii de pericolele pe care le pot întâmpina pe reศ›elele de socializare? O recomandare ar fi ca pฤƒrinศ›ii sฤƒ nu le permitฤƒ copiilor sฤƒ foloseascฤƒ un laptop, o tabletฤƒ sau un telefon în camera lor,.

Potrivit PC Adviser, folosirea lor într-o zonฤƒ comunฤƒ din casฤƒ descurajeazฤƒ activitฤƒศ›ile inadecvate, pentru cฤƒ pฤƒrinศ›ii îศ™i pot da seama dacฤƒ se schimbฤƒ ceva în comportamentul copiilor lor.

 

Citeศ™te ศ™i:  Gestul elevilor ieศ™eni, care au ajuns la spital dupฤƒ ce au fost gฤƒsiศ›i asfixiaศ›i, nu se regฤƒseศ™te între probele provocฤƒrii „Balena Albastrฤƒ”. Indicii care ar trebui sฤƒ le dea pฤƒrinศ›ilor un semnal de alarmฤƒ: rฤƒni pe corp, tฤƒceri prelungite ศ™i trezitul repetat la ora 04.20 

Efectele jocului online „Balena Albastrฤƒ” a ajuns în atenศ›ia autoritฤƒศ›ilor române dupฤƒ ce, vineri, cinci copii de la o ศ™coalฤƒ din Iaศ™i au ajuns la spital, pentru cฤƒ ar fi îndeplinit una dintre probele jocului. Ulterior, însฤƒ, informaศ›ia a fost infirmatฤƒ de poliศ›ie. În Rusia, fenomenul dateazฤƒ din 2013 ศ™i, pânฤƒ în prezent, ar fi cauzat moartea a 130 de persoane. Recent, jocul creat de Philipp Budeikin pare sฤƒ capete o popularitate tot mai mare în rândul adolescenศ›ilor.


Cu toate acestea, cel mai important este ca pฤƒrinศ›ii sฤƒ comunice cu copiii ศ™i sฤƒ le explice, ศ›inând cont de vârsta lor, care sunt pericolele la care ar putea fi expuศ™i pe Internet ศ™i care este motivul pentru care nu pot folosi dispozitivele în camera lor.

„Încurajaศ›i-i sฤƒ vฤƒ spunฤƒ dacฤƒ au descoperit ceva care îi supฤƒrฤƒ sau care îi fac sฤƒ se simtฤƒ inconfortabil. Încurajaศ›i-i sฤƒ vฤƒ spunฤƒ dacฤƒ primesc mesaje sau emailuri de ameninศ›are”, noteazฤƒ sursa citatฤƒ.


 Citeศ™te ศ™i: FOTO + VIDEO. Totul despre fenomenul „Balena Albastrฤƒ”. Creatorul jocului, declaraศ›ie ศ™ocantฤƒ despre tinerii care se sinucid: Mor fericiลฃi. Le dau tot ce nu pot avea în viaลฃa realฤƒ. Jucฤƒtorii sunt ameninศ›aศ›i de mentori sฤƒ nu pฤƒrฤƒseascฤƒ jocul: Dacฤƒ mori, ai câศ™tigat. Dacฤƒ nu, te ajutฤƒm noi 

Efectele jocului online „Balena Albastrฤƒ” a ajuns în atenศ›ia autoritฤƒศ›ilor române dupฤƒ ce, vineri, cinci copii de la o ศ™coalฤƒ din Iaศ™i au ajuns la spital, pentru cฤƒ ar fi îndeplinit una dintre probele jocului. În Rusia, însฤƒ, fenomenul dateazฤƒ din 2013 ศ™i, pânฤƒ în prezent, ar fi cauzat moartea a 130 de persoane. Recent, jocul creat de Philipp Budeikin pare sฤƒ capete o popularitate tot mai mare în rândul adolescenศ›ilor.


Tyler Cohen Wood, expertฤƒ pe probleme de social media ศ™i în spaศ›iul virtual, oferฤƒ, în cartea sa „Catching the Catfishers: Disarm the Online Pretenders, Predators, and Perpetrators Who Are Out to Ruin Your Life”, o serie de sfaturi care îi pot ajuta pe pฤƒrinศ›i sฤƒ îศ™i protejeze copiii de pericolele de pe reศ›elele de socializare, noteazฤƒ Huffington Post.

1. Stai de vorbฤƒ cu copiii tฤƒi: „Vorbeศ™te cu copiii tฤƒi despre riscurile care ar putea sฤƒ vinฤƒ din participarea la provocฤƒri online. Ei ar putea sฤƒ pice pradฤƒ presiunii grupului ศ™i sฤƒ nu realizeze la ce riscuri se expun. Este bine sฤƒ fie preveniศ›i”.

2. Monitorizeazฤƒ aplicaศ›iile pe care le folosesc: „E bine sฤƒ fii la curent cu aplicaศ›iile pe care copiii le au pe telefoane. Descarcฤƒ-le ศ™i tu, pentru a înศ›elege cum funcศ›ioneazฤƒ ศ™i ce rol au. Acest lucru îศ›i va permite sฤƒ afli cu cine vorbeศ™te copilul tฤƒu în spaศ›iul virtual”.

3. Fii la curent cu tot ce e nou pe reศ›elele de socializare: „Fii la curent cu ceea ce se întâmplฤƒ pe reศ›elele de socializare ศ™i <<împrieteneศ™te-te>> cu copiii tฤƒi pe aceste conturi. Astfel, le poศ›i monitoriza paginile ศ™i poศ›i detecta posibile semne de pericol”.

4. Obศ›ine acces: „Dacฤƒ copiii tฤƒi sunt la curent cu tot ce e nou pe social media, cere-le parolele conturilor”.

5. Instaleazฤƒ un sistem de monitorizare: „Acesta îศ›i va permite sฤƒ controlezi activitatea membrilor familiei pe computer ศ™i sฤƒ afli ce site-uri acceseazฤƒ”.

Un studiu realizat recent de Oxford Internet Institute (OII) de la Universitatea Oxford, intervievând 515 copii, cu vârste între 12 ศ™i 15 ani, aratฤƒ cฤƒ 14% dintre tineri s-au confruntat cu o experienศ›ฤƒ negativฤƒ pe Internet, în ultimul an. Totodatฤƒ, 8% au susศ›inut cฤƒ au fost contactaศ›i de strฤƒini, 4% au dat de persoane care nu erau cine au pretins cฤƒ sunt, 2% au descoperit materiale cu conศ›inut sexual care i-au fฤƒcut sฤƒ se simtฤƒ inconfortabil, iar 3% au dat de materiale care i-au speriat, noteazฤƒ site-ul PC Advisor.

Potrivit sursei citate, 90% dintre pฤƒrinศ›ii acestor copii nici nu foloseau programe care asigurฤƒ control parental sau nu ศ™tiau de existenศ›a acestora. Din acest motiv, copiii lor au fost expuศ™i unor medii online periculoase, care ar fi putut fi prevenite prin respectivele programe. Cu toate acestea, studiul echipei de la Univesitatea Oxford sugereazฤƒ cฤƒ, ศ™i mai important este ca pฤƒrinศ›ii sฤƒ asigure copiilor o educaศ›ie care sฤƒ le permitฤƒ sฤƒ previnฤƒ pericolele care ar putea sฤƒ aparฤƒ în mediul online.

Ce cautฤƒ tinerii? 

Psihologul Nicola Albert a explicat, pentru România Liberฤƒ, cฤƒ tinerii cautฤƒ „confirmare, atenศ›ie. recunoaศ™tere ศ™i înศ›elegere”. Astfel, un mediu familial bazat pe încredere sporeศ™te ศ™ansele ca tinerii sฤƒ le povesteascฤƒ pฤƒrinศ›ilor lor despre situaศ›iile cu care se confruntฤƒ.

„Adolescentul cautฤƒ ศ™i sฤƒ se diferenศ›ieze de pฤƒrinศ›i ศ™i sฤƒ se afirme exact acolo unde este validat: se poate întâmpla chiar în cercul de prieteni sau sฤƒ se lase pradฤƒ manipulฤƒrii diverศ™ilor furnizฤƒri de situaศ›ii ศ™i experienศ›e distructive care îl <<oferteazฤƒ>> mai aproape de nevoile lui”, susศ›ine Nicoleta Albert.

Astfel, ea recomandฤƒ pฤƒrinศ›ilor sฤƒ petreacฤƒ mai mult timp cu copiii ศ™i sฤƒ le ofere susศ›inerea necondiศ›ionatฤƒ.

„Dacฤƒ simt ca pฤƒrinte cฤƒ îmi este greu sฤƒ comunic cu copilul meu, o soluศ›ie foarte eficientฤƒ este sฤƒ apelez la sprijin de specialitate: psihoterapeut, psiholog de familie, consilier ศ™colar. Pot sฤƒ mฤƒ înconjor ศ™i de alศ›i pฤƒrinศ›i, dar sฤƒ nu abandonez rolul, pentru cฤƒ adoleescentul nu comunicฤƒ cu mine. Dimpotrivฤƒ, sunt acolo sฤƒ îi prezint consecinศ›ele ศ™i sฤƒ fiu garantul lui”, a mai afirmat psihologul.

Sociologul Ciprian Grฤƒdinaru, de la organizaศ›ia Salvaศ›i Copiii, a declarat, pentru România liberฤƒ, cฤƒ acศ›iunile teribiliste de tipul jocului „Balena albastrฤƒ” au existat întotdeauna ศ™i cฤƒ, sub influenศ›a reศ›elelor de socializare, presiunea asupra copiilor creศ™te, iar nevoia de validare în grup creศ™te. 

„Genul acesta de teribilisme adolescentine a existat dintotdeauna. Pe mฤƒsurฤƒ ce copiii pot interacลฃiona mai uลŸor, cu ajutorului reลฃelelor de socializare apar douฤƒ lucruri: pe de-o parte, apare presiunea grupului asupra individului; pe de altฤƒ parte, creลŸte nu numai intensitatea, dar ลŸi rapiditatea cu care acest fenomen se propagฤƒ. Reลฃelele sociale funcลฃioneazฤƒ ca un catalizator. La presiunea unui grup, individul acลฃioneazฤƒ altfel, mai ales dacฤƒ acลฃiunea acelui grup este validatฤƒ de acel grup. Dacฤƒ nimฤƒnui nu i-ar pฤƒsa cฤƒ cineva ลŸi-a desenat o balenฤƒ albastrฤƒ pe mânฤƒ, puลฃin probabil ca acel om sฤƒ meargฤƒ mai departe cu acลฃiunea în cauzฤƒ”, a explicat Ciprian Grฤƒdinaru. 

Alianศ›a Românฤƒ de Prevenศ›ie a Suicidului trage un semnal de alarmฤƒ

Alianศ›a Românฤƒ de Prevenศ›ie a Suicidului (ARPS) ศ™i-au manifestat, marศ›i, îngrijorarea faศ›ฤƒ de uศ™urinศ›a cu care se propagฤƒ, în mediul virtual, în special în rândul tinerilor, mesaje care îndeamnฤƒ la un comportament suicidar.

„Membrii Alianศ›a Românฤƒ de Prevenศ›ie a Suicidului constatฤƒ, cu îngrijorare, uศ™urinศ›a cu care se propagฤƒ în mediul virtual, la tineri ศ™i în special la adolescenศ›i, informaศ›iile ศ™i mesajele cu conศ›inut nociv ce instigฤƒ la sinucidere. ARPS atenศ›ioneazฤƒ insistent comunitatea sฤƒ evite accesarea ศ™i distribuirea în mediul virtual a informaศ›iilor ce instigฤƒ la sinucidere. Îi încurajฤƒm pe cei ce vin în contact pe reศ›elele de socializare cu asemenea mesaje sฤƒ utilizeze facilitฤƒศ›ile de raportare ศ™i blocare a rฤƒspândirii lor", se precizeazฤƒ într-un comunicat de presฤƒ.

Astfel, reprezentanศ›ii ARPS îi îndeamnฤƒ pe cei care vor sฤƒ afle mai multe despre activitatea Alianศ›ei sฤƒ se informeze ศ™i sฤƒ solicite sprijin. „ARPS oferฤƒ informaศ›ii ศ™i consiliere privitoare la prevenศ›ia sinuciderii. Invitฤƒm pe cei ce, în calitate de pฤƒrinศ›i, tutori, dascฤƒli, prieteni, observฤƒ comportamente de risc la adolescenศ›i ศ™i tineri din preajma lor sฤƒ ne contacteze pe adresa de mail sos@antisuicid.com", mai precizeazฤƒ sursa citatฤƒ.

Poliศ›ia Românฤƒ recomandฤƒ mฤƒsuri sporite de siguranศ›ฤƒ pe Internet

Poliศ›ia Românฤƒ recomandฤƒ prudenลฃฤƒ în a oferi persoanelor cunoscute pe internet informaลฃii personale.Mesajul poliลฃiลŸtilor este urmare a unei campanii demarate pornind de la jocul „Balena Albastrฤƒ".

„Pe reลฃele de socializare, mai ales în ลฃฤƒri care folosesc limbi slavice, circulฤƒ un joc pe calculator, care are 50 de niveluri ลŸi presupune îndeplinirea de cฤƒtre participant a unor sarcini pe care le primeลŸte de la un „custode” sau „mentor”. Dupฤƒ intrarea în joc, mentorul distribuie participantului sarcini, iar ulterior, acesta trebuie sฤƒ facฤƒ dovada cฤƒ le-a îndeplinit prin trimiterea de fotografii sau filmuleลฃe. Sarcinile, trasate pe parcursul a 50 de zile, se referฤƒ la automutilare, ascultarea unor melodii cu mesaje suicidale, trezirea în mod sistematic la ora 4:20, vizionarea de filme sau videoclipuri de groazฤƒ, escaladarea unor clฤƒdiri înalte, poduri, izolare de societate. Cazuistica din alte ลฃฤƒri ne-a indicat cฤƒ acest joc nu este promovat doar pe reลฃele de socializare, ci ลŸi pe forumuri private sau diferite canale pe web", explicฤƒ reprezentanลฃii Poliลฃiei Române.

Potrivit sursei citate, jocul poate purta ลŸi alte denumiri, nu doar „Balena Albastrฤƒ", aลŸa cum a fost iniลฃiat, efectele lui fiind aceleลŸi. Jocul a apฤƒrut în Rusia, unde a fฤƒcut peste o sutฤƒ de victime, extinzându-se ลŸi în alte ลฃฤƒri, printre care ลŸi Republica Moldova.

„Existฤƒ ลฃฤƒri în care jocurile accesate în mediul virtual au fฤƒcut victime. Aveลฃi mereu în atenลฃie cu cine interacลฃionaลฃi dumneavoastrฤƒ sau cei dragi, pe reลฃele sociale sau pe alte forme de comunicare pe internet (e-mail, messenger, forumuri)! (…) Vฤƒ recomandฤƒm tuturor celor care sunteลฃi timoraลฃi sau ameninลฃaลฃi de „prietenii” din mediul virtual, sฤƒ cฤƒutaลฃi sprijin la persoanele dragi sau la autoritฤƒลฃi. De asemenea, dacฤƒ în jurul dumneavoastrฤƒ observaลฃi persoane care ลŸi-au schimbat comportamentul în ultima perioadฤƒ, inclusiv în mediul online, anunลฃaลฃi autoritฤƒลฃile. Acordaลฃi-le timp celor dragi!", transmit poliลฃiลŸtii.

„Fiลฃi prudenลฃi în a oferi persoanelor cunoscute pe Internet informaลฃii personale despre voi sau familie, cum ar fi: numele, vârsta, CNP-ul, numฤƒrul de telefon, fotografii personale, adresa, ลŸcoala la care învaลฃaลฃi ori locul de muncฤƒ. Prietenii din mediul online trebuie sa fie doar persoane pe care le ลŸi cunoaลŸteลฃi în realitate. În cazul în care persoane cu care comunicaลฃi pe internet vฤƒ jignesc, ameninลฃฤƒ, vฤƒ transmit mesaje cu tentฤƒ sexualฤƒ sau poze cu conลฃinut pornografic, vฤƒ îndeamnฤƒ sฤƒ consumaลฃi alcool ori droguri, ori vฤƒ provoacฤƒ sฤƒ vฤƒ faceลฃi rฤƒu, anunลฃaลฃi apropiaลฃii ลŸi faceลฃi o sesizare la Poliลฃie", informeazฤƒ Poliลฃia Românฤƒ.

PoliลฃiลŸtii recomandฤƒ tinerilor sฤƒ nu accepte întâlniri cu persoane necunoscute de pe Internet, precizând cฤƒ „oamenii pot fi foarte diferiลฃi de ceea ce au pretins cฤƒ sunt ลŸi astfel puteลฃi deveni victima traficului de persoane sau a altor întâmplฤƒri tragice".

 „Nu spuneลฃi parola de la e-mail altor persoane, deoarece acestea pot trimite mesaje jignitoare în numele vostru sau pot intra pe site-uri interzise. Manifestaลฃi atenลฃie în utilizarea reลฃelelor de socializare. Este de preferat sฤƒ restricลฃionaลฃi accesul la acestea, astfel încât sฤƒ poatฤƒ fi vizualizate doar de cฤƒtre prieteni. Evitaลฃi postarea pe Internet a fotografiilor personale. Aveลฃi în vedere cฤƒ nu tot ceea ce citiลฃi sau vedeลฃi pe Internet este adevฤƒrat! Informaลฃiile aflate pe o paginฤƒ web pot fi postate de oricine, adult sau copil, multe din ele fiind neverificate sau eronate. De asemenea, fotografiile sau filmele pot fi modificate pe calculator ลŸi pot înfฤƒลฃiลŸa situaลฃii care nu s-au petrecut niciodatฤƒ. Nu instalaลฃi pe calculator programe sau aplicaลฃii, din surse nesigure sau din link-uri primite pe e-mail. Ele pot conลฃine viruลŸi ลŸi pot produce pagube irecuperabile. În cazul în care primiลฃi pe e-mail mesaje de la persoane necunoscute, nu le deschideลฃi. De asemenea, nu accesaลฃi link-uri sau ataลŸamente primite odatฤƒ cu astfel de mesaje", mai recomandฤƒ poliลฃiลŸtii.

„Balena Albastrฤƒ”, jocul morศ›ii

Jocul rusesc „Balena Albastrฤƒ" circulฤƒ în special în ศ›ฤƒrile care folosesc limbi slavice. El are 50 de niveluri ศ™i presupune îndeplinirea de cฤƒtre participant a unor sarcini pe care le primeศ™te de la un „custode", „cฤƒlฤƒuzฤƒ” sau „mentor". Dupฤƒ intrarea în joc, mentorul distribuie participantului sarcini, iar ulterior acesta trebuie sฤƒ facฤƒ dovada cฤƒ le-a îndeplinit prin trimiterea de fotografii sau filmuleศ›e. Sarcinile, trasate pe parcursul a 50 de zile, se referฤƒ la automutilare, ascultarea unor melodii cu mesaje suicidale, trezirea în mod sistematic la ora 04,20, vizionarea de filme sau videoclipuri de groazฤƒ, escaladarea unor clฤƒdiri înalte, poduri, izolare de societate.

Cei mai afectaศ›i de acest joc sunt copiii cu vârste cuprinse între 10 ศ™i 14 ani. De aceea, Poliศ›ia recomandฤƒ pฤƒrinศ›ilor sฤƒ se asigure cฤƒ ศ™tiu ce activitฤƒศ›i desfฤƒศ™oarฤƒ copiii lor în mediul online ศ™i, dacฤƒ observฤƒ o schimbare a comportamentului în ultima perioadฤƒ, sฤƒ anunศ›e autoritฤƒศ›ile.

Jocul online „Balena Albastrฤƒ” ar fi determinat peste 130 de adolescenลฃi sฤƒ se sinucidฤƒ. În urmฤƒ cu o sฤƒptฤƒmânฤƒ, trei tineri din ChiลŸinฤƒu au murit, dupฤƒ ce s-au aruncat în gol. Doi dintre ei, în vârstฤƒ de 15 ลŸi 16 ani, au sฤƒrit de pe o clฤƒdire cu 18 etaje, iar autoritฤƒลฃile ar fi gฤƒsit dovezi pe paginile lor de socializare cฤƒ ar fi participat la jocul „Balena Albastrฤƒ”, potrivit Unimedia. Cel de-al treilea tânฤƒr s-a aruncat de pe o clฤƒdire.

Cele mai citite

Un atac rusesc asupra oraศ™ului ucrainean Dnipro a ucis trei oameni ศ™i a rฤƒnit alศ›i 18

Cel puลฃin trei civili au fost uciลŸi ลŸi alลฃi 18 au fost rฤƒniลฃi รฎntr-un atac cu rachete ลŸi drone explozive ruseลŸti lansat asupra oraลŸului...

Un atac rusesc asupra oraศ™ului ucrainean Dnipro a ucis trei oameni ศ™i a rฤƒnit alศ›i 18

Cel puลฃin trei civili au fost uciลŸi ลŸi alลฃi 18 au fost rฤƒniลฃi รฎntr-un atac cu rachete ลŸi drone explozive ruseลŸti lansat asupra oraลŸului...

Rodica Nassar รฎl apฤƒrฤƒ pe Ciolacu dupฤƒ gafa lui Ciucฤƒ

โ€žRฤƒspuns corect. Nota 10โ€, este reacศ›ia deputatului PSD Rodica Nassar dupฤƒ ce Nicolae Ciucฤƒ, รฎntrebat ce calitฤƒศ›i are Marcel Ciolacu, pe care el nu...
Ultima orฤƒ
Pe aceeaศ™i temฤƒ