Televiziunea trebuie sa fi fost, la origine, o vitrina nationala. In anii 1950, cand apar primele televiziuni europene, Europa abia iesise dintr-un razboi generat, printre altele, de teorii pseudo-stiintifice cu radacini in moda fiziologiei din secolul al XIX-lea, care aveau in prim-plan ideea de rasa. Teoriile se vad definitiv infrante, dimpreuna cu practica pe care au determinat-o. Dar nu si ideea de natiune. E drept, dupa 1945, lumea nu se mai imparte in natiuni cat in zone de influenta, dar nationalismele sunt inca vii. In sfirsit, ce mai tura-vura, televiziunile apar la inceput ca institutii de stat cu rolul de a promova cultura nationala si, desigur, de a propaga informatie. Poate ca, in aceasta etapa de pionierat, un concurs ca "10 pentru Romania" ar fi putut duce la rezultate acceptabile, "validabile". Televiziunea nu era, in anii 1950, o institutie de acces public masiv, iar rolul ei pedagogic, formativ, nu trebuie subestimat. Intr-un fel, ea venea sa realizeze idealul Luminilor: educarea gustului si moralizarea poporului, pornind de la ideea unei baze de cultura comuna. Ceea ce astazi se numeste show-biz nu includea undergroundul; trivialul, injuratura, gregaritatea nu puteau fi promovate pe micul ecran, pentru ca interesul nu era audienta maxima; in fond, neexistand o piata TV, televiziunea putea sa-si urmeze comod vocatia de misionarism cultural. Capitalismul mediatic are, fara indoiala, un mare avantaj: impiedica monopolul de orice fel. Din momentul in care imaginea a inceput sa se vanda, televiziunea a uitat de promovarea valorilor. Foarte repede, piata TV a atras foarte multi bani; ca orice comerciant, i-a atras prin exploatarea tuturor slabiciunilor omenesti. In anul 2008, televiziunea a devenit un produs (foarte) ieftin: 500 de lei televizorul, un salariu minim; 25 de lei pe luna cablul, plus 4 postul national; la banii astia, ai vreo douazeci de programe nonstop: 20 ori 24 de ore ori 30 de zile, iata afacerea mileniului. Un strat gros de oameni, ignorat inainte de 1990, care se multumea cu "Generic" si "Azur" la nunti si cu discoteci care se inchideau la ora 0, o patura enorma, care se afla la nivelul cultural al alfabetizarii recente, este astazi clientul preferat al televiziunii. E drept, tunurile sunt indreptate asupra publicului urban si relativ tanar, care are ceva mai multi bani. De cand "absolvent de facultate" nu inseamna nimic mai mult, intelectual, decat citit, scris, adunat, scazut, 300 de cuvinte rulate si o seama de cunostinte practice, profilul telespectatorului e imposibil de descifrat cu aceste instrumente sociologice depasite. Majoritatii i se adreseaza emisiunea "10 pentru Romania" de la RTV, unde manelistul Bursuc se afla in studiou alaturi de scriitorul stefan Agopian, Maria Carneci sta de vorba cu Mihaela Miroiu, intr-un Turn Babel al egalitatii indistincte. Cum naiba sa poti alege doar zece dintre ei?
Creează un cont
Bine ati venit! înregistrați-vă pentru un cont
O parola va fi trimisă pe adresa dvs de email.
Recuperare parola
Recuperați-vă parola
O parola va fi trimisă pe adresa dvs de email.
