Comportamentul abuziv al unui executor judecătoresc şi dezinteresul unei instituţii fundamentale pentru funcţionarea Bursei din Bucureşti pun în pericol stabilitatea pieţei de asigurări din România şi afectează interesele a sute de investitori pe piaţa de capital.
Doar de două coli A4 a avut nevoie un executor judecătoresc plin de zel pentru a pune în pericol activitatea celei mai importante companii de asigurări din România. Este vorba despre cazul companiei Astra Asigurări care, fără a avea nici o implicare directă, s-a trezit delistată de la Bursă şi cu titlurile acţionarului majoritar poprite.
Executorul judecătoresc Crenguţa Dobranici, client frecvent al instituţiilor statului şi executor implicat în trecut şi în alte cazuri cel puţin dubioase, a beneficiat în demersul ei şi de sprijinul prin neimplicare al Depozitarului Central, o instituţie fără de care piaţa de capital din România nu ar putea funcţiona, dar şi o instituţie care, prin natura ei, ar trebui să apere interesele investitorilor sau măcar să nu le lezeze.
Când executorul vrea mai mult decât creditorul
În urma unui litigiu mai vechi dintre compania Nova Investment Group România şi Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), aceasta din urmă a solicitat Biroului executorului judecătoresc Dobranici Doina Crenguţa să execute silit compania mai sus menţionată pentru o creanţă de 23.062.500 de lei. Prin adresa numărul 377 din data de 11.08.2010, AVAS cere BEJ Dobranici să declanşeze acţiunea de executare silită asupra bunurilor debitorului Nova Invest¬ment Group şi precizează în mod expres că „poprirea se va face până la concurenţa creanţei”, adică până la 23 de milioane de lei.
Numai că, după cum vom arăta mai jos, executorul judecătoresc a decis să solicite poprirea unor acţiuni a căror valoare minimă se ridică la peste 145.590.000 de lei, adică de şase ori valoarea creanţei. Această sumă reprezintă valoarea pachetelor de acţiuni deţinute de Nova la Unirea Shopping Center (sursa litigiului iniţial) şi Astra Asigurare – Reasigurare (companie fără nici o implicare în fondul problemei).
Depozitarul Central se face că plouă
Într-o primă fază, BEJ Dobranici a solicitat Depozitarului Central, instituţie care instituie tehnic poprirea asupra oricăror acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti, doar executarea titlurilor până la concurenţa creanţei, aşa cum a cerut şi AVAS. Ulterior însă, informată fiind de către Depozitar asupra deţinerilor Nova, executorul a revenit cu o altă solicitare, prin care cerea instituirea popririi pe întregul pachet. Depozitarul a aprobat cererea, însă nimeni nu poate să explice fundamentele acestei decizii. Directorul Depozitarului Central, Adriana Tănăsoiu, nu a răspuns la cererea RL, însă a oferit explicaţii de-a dreptul halucinante avocaţilor Nova Investment.
Potrivit reprezentanţilor instituţiei, ei nu au obligaţia de a verifica cererile executorilor, ci doar de a le pune în practică. În aceeaşi logică, un executor judecătoresc care dispune de o încuviinţare de poprire pe, să zicem, toate acţiunile deţinute de stat la Transelectrica sau pe toate acţiunile deţinute de SIF-uri, are toate şansele să obţină ceea ce doreşte. Numai că, o astfel de decizie, ar conduce la prăbuşirea efectivă a Bursei (deoarece cele 5 SIF-uri deţin aproximativ jumătate din acţiunile listate la BVB), deşi Depozitarul este, după spusele reprezentanţilor săi, acoperit legal.
Contactaţi de RL, angajaţii BEJ Dobranici Doina Crenguţa nu au dorit să comenteze situaţia susţinând că este vorba despre „chestiuni confidenţiale”, deşi dosarul este public. Avocaţii Nova au întocmit mai multe adrese către Depozitarul Central prin care solicită repararea greşelilor şi anunţă că, în cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, vor recurge la acţiuni penale împotriva executorului şi a Depozitarului.
Cerere cu fundament fals. Jurisprudenţa confirmă
Valoarea exagerată a acţiunilor poprite nu este însă singura problemă. Actul în baza căruia executorul a cerut Depozitarului Central instituirea popririi este unul inadecvat. Astfel, în adresa sa, BEJ Dobranici invocă o încuviinţare de executare silită obţinută la Judecătoria Sectorului 1 în data de 12.10.2010. Documentul cu pricina precizează însă în mod expres că instanţa „încuviinţează executarea silită …prin poprire asupra sumelor de bani aflate la terţii popriţi de pe raza sectorului 1″ . Nici vorbă de acţiuni sau alte bunuri mobile sau imobile.
Articolul 452 din Codul de Procedură Civilă arată în clar că sumele de bani, titlurile de valoare şi alte bunuri mobile incorporale urmăribile sunt obiecte total diferite ale popririi. Cu alte cuvinte, documentul nu dădea executorului dreptul de a institui poprirea asupra acţiunilor. O serie de dosare asemănătoare consultate de RL arată că debitorul a avut câştig de cauză în astfel de situaţii. Într-adevăr, executorul mai este în posesia unei încuviinţări care dă dreptul instituirii popririi asupra unor titluri de valoare, însă actul este emis de Judecătoria Sectorului 3 şi acţionează doar în perimetrul acelui sector, deci nu are nici o valoare în acest caz.
Mai mult decât atât, înainte de a solicita serviciile BEJ Dobranici, AVAS a încercat recuperarea în nume propriu a creanţei. Ce spunea ordinul 36 din 16.03.2010 prin care Autoritatea declanşa acţiunea? ” Se va institui poprirea asupra oricăror sume prezente şi viitoare existente în conturile de orice natură în lei sau valută ale debitoarei”. Încă o dată, nici vorbă despre acţiuni, doar sume de bani.
Antecedentele celebrei doamne Dobranici
În încercările noastre de afla mai multe despre activitatea doamnei executor Dobranici (având în vedere că dânsa este în concediu maternal, iar angajaţii domniei sale nu doresc să comenteze în vreun fel) am ajuns şi la mai mulţi jurişti, executori şi avocaţi importanţi. Toţi ne-au spus un singur lucru: doamna Dobranici este un executor cu o mare notorietate. O parte din notorietate şi-a căpătat-o, se pare, şi prin faptul că este executorul preferat al AVAS.
Dobranici a fost implicată direct în celebrul scandal de la Institutul de Cercetare pentru Pomicultură. În 2007, presa a scris cum, executorul a scos la vânzare 60 de hectare de pământ în nordul Capitalei pentru o creanţă de 500.000 de euro, deşi valoarea de piaţă a pământului era de peste 100 milioane de euro. Într-un caz asemănător cu cel prezentat, Dobranici a cerut vânzarea întregii suprafeţe de pământ pentru o creanţă a cărei valoare era de zeci de ori mai mică. De câştigat au avut atunci firme şi oameni de afaceri care au fost cercetaţi ulterior. Printre aceştia Gigi Becali.
