ntru un părinte care află că are un copil cu autism este foarte important să depăşească şocul. Însă domnul Sobaru nu a reuşit să facă acest lucru, era foarte afectat. L-am cunoscut acum câţiva ani şi atunci mi-a părut labil psihic, un om care putea uşor să cadă într-o extremă”, spune, pentru romanialibera.ro, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Copii şi Adulţi cu Autism (ANCAA), Georgeta Crişu.
La rândul său părinte de persoană cu autism, Georgeta Crişu precizează că a lucrat, în calitate de terapeut, cu fiul lui Adrian Sobaru, Călin.
„Când am l-am cunoscut, Călin era un copil care putea vorbi şi care răspundea bine la terapie. Îl vizitam la domiciliu sau venea cu părinţii la centru, la asociaţie. În câteva veri l-am dus la munte, în drumeţii. Avea simptome clasice pentru copiii cu autism: comportament stereotip, mers pe vârfuri, limbaj repetitiv, dar nu întârziat”, adaugă Georgeta Crişu.
Călin Sobaru are 15 ani, vârstă la care „comportamentul tinerilor cu autism se poate schimba în rău”, după cum explică preşedintele ANCAA.
Adrian Sobaru a suferit mai multe fracturi faciale, fără ca viaţa lui să fie în pericol, după ce s-a aruncat de la unul dintre balcoanele plenului Parlamentului, la scurt timp după ce premierul Emil Boc îşi începuse un discurs.
Cazul e tratat ca unul de tentativă de suicid de către medici
Sobaru este angajat ca electrician la TVR. Poliţia a deschis un dosar penal în acest caz, pe care-l consideră accident de muncă, deoarece angajatul TVR era în timpul serviciului.
Adrian Sobaru are în jur de 40 de ani, este căsătorit şi e tatăl a doi copii.
În timpul intervenţiilor în plenul Parlamentului, el s-a urcat la unul din balcoanele sălii de plen, de unde a strigat „Boc, aţi luat drepturile copiilor”.
Indemnizaţia pentru copil, tăiată de la 534 la 461 de lei pe lună
Se pare că lui Adrian Sobaru i-a fost tăiată indemnizaţia destinată copilului cu autism. El este domiciliat în sectorul 2 din Bucureşti, asta însemnând că ajutorul bănesc vine din partea primăriei de sector.
Într-un comunicat transmis pentru romanialibera.ro, Primăria Sectorului 2 precizează că Adrian Sobaru primeşte alocaţie dublă în numele copilului său: buget complementar şi indemnizaţie de însoţitor potrivit legii. Totalul acestor venituri este de 636 de lei pe lună.
„Indemnizaţia de însoţitor pentru persoanele cu handicap grav până la data de 30.06.2010 a fost de 534 lei pe lună. Incepând cu data de 01.07.2010, odată cu intrarea în vigoare a Legii numărul 118/2010, aceasta a fost diminuată la valoarea de 461 lei pe lună, alocaţia dublă şi bugetul complementar rămânând la valorile iniţiale”, menţionează Primăria Sectorului 2.
Potrivit instituţiei, Adrian Sobaru a primit cele mai recente ajutoare băneşti pe 16.12.2010.
Totuşi, potrivit Mediafax, care citează surse din TVR, Adrian Sobaru ar cumula mai multe venituri.
„Are salariu de încadrare de 2.174 de lei brut. Dar el are şi vechime mare, fapt pentru care beneficiază de 25 la sută în plus din salariul lui. Apoi primeşte venituri provenite din orele suplimentare. În plus, are prin contractul colectiv de muncă, pentru că se ştie că are această problemă cu copilul, un sprijin material care are o valoare de trei salarii lunare de-ale lui, la nivelul unui an. Beneficiază şi de primă de concediu, care este de 85 la sută dintr-un salariu lunar”, au spus sursele.
Situaţia părinţilor copiilor cu autism
Ajutoarele băneşti pe care autorităţile le acordă persoanelor cu grad de handicap – categorie în care sunt incluşi şi tinerii cu autism – sunt de două feluri, după cum aminteşte preşedintele organizaţiei neguvernamentale Autism România, Liuba Iacoblev.
„Părinţii copiilor cu autism pot să aleagă între statutul de asistent personal, devenind angajaţi cu carte de muncă ai direcţiilor pentru protecţia copilului, sau să primească din partea autorităţilor o indemnziaţie fixă, lunară. Indemnizaţia este în jurul a 400 de lei, în timp de salariul ca asistent personal poate urca spre 700 de lei, cu alte beneficii, cum ar fi gratuitate la transport, vechime în muncă şi posibilitatea de a primi pensie”, spune Liuba Iacoblev.
Care atrage atenţia că, din pricina restricţiilor bugetare, tot mai multe direcţii pentru protecţia copilului fac presiuni asupra părinţilor angajaţi ca asistenţi personali să renunţe la acest statut pentru indemnizaţia fixă.
Oricum, asistenţii personali au rămas fără un sfert din salariu în urma reducerilor hotărâte de Guvern.
Asta în condiţiile în care terapia pentru un copil cu autism poate să coste între 1.000 şi 2.000 de lei pe lună, în funcţie de numărul de şedinţe pe care şi le permit părinţii, pretenţiile şi pregătirea terapeuţilor şi eventualele medicamente sau materiale educative implicate în terapie.
Pe lângă toate acestea, autorităţile par să fi uitat că au promis părinţilor de tineri cu autism o nouă lege, care ar fi urmat să contribuie la depistarea precoce a acestei afecţiuni şi să ajute suplimentar familiile care vor să apele la terapie.
Legea ar fi trebuit să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2011, însă – după cum spune Georgeta Crişu – normele de aplicare nu au apărut, deşi trebuiau stabilite până cel târziu în luna octombrie.
