Vicepremierului rus Dimitri Rogozin i s-a interzis survolarea spațiului aerian al României de către autoritățile guvernamentale de la București. Dacă decizia ar fi fost a președinției, însă, survolul ar fi fost autorizat. După consultările de la Cotroceni de marți, 13 mai, între președinte și premier, nici unul din cei doi oficiali nu a lămurit ce se va întîmpla de acum înainte dacă o aeronavă care va avea la bord un cetățean aflat pe lista de sancțiuni a UE va cere autorizație de a survola România: va fi acordată această autorizație sau nu?
Mai grav, însă, este ce se întîmplă dacă asupra unei aeronave care survolează teritoriul României se trage din avioane militare românești. Cine ia o astfel de decizie? Și cu ce consecințe diplomatice și militare?
Survolul lui Rogozin: liber pe 8 mai, interzis pe 10 mai
Joi, 8 mai 2014, președintele Traian Băsescu se află în studioul B1 TV ca invitat al lui Robert Turcescu. Întrebat dacă România va interzice zborul anunțat al vicepremierului rus Dimitri Rogozin către Tiraspol, Băsescu răspunde clar: "Nici vorbă!".
Sîmbătă, 10 mai 2014, vicepremierul rus Dimitri Rogozin anunță pe Twitter că România a procedat altfel decît anunțase Traian Băsescu: "La cererea SUA, Romania a inchis spatiul aerian pentru aeronava mea. Ucraina nu ma lasa sa trec. Data viitoare o sa zbor cu TU-160".
În aceeași zi, Ministerul de Afaceri Externe român reacționează: sancționează printr-un comunicat de presă declarația lui Rogozin și menționează că "România a susținut, susține fără echivoc și respectă întru totul regimul de sancțiuni instituit de Uniunea Europeană în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei".
Tot pe 10 mai, aflat la Arad, președintele Băsescu comentează scurt decizia guvernamentală de interzicere a survolului aeronavei lui Rogozin: "Cei care au luat decizia ştiu ce fac şi cum interpretează restricţiile unor persoane. Rogozin este una din persoane. Să-i fie de bine. Nu Rogozin mă preocupă acum". Ulterior, Băsescu a precizat că nu fusese consultat de către autoritățile guvernamentale înainte de luarea deciziei de interzicere a survolului.
UE îi sancționează pe cei care amenință integritatea Ucrainei
Așadar, ruptură evidentă între Guvern și Președinție în chestiunea sancțiunilor UE împotriva unor cetățeni care "subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei". Ba chiar, conform declarațiilor lui Traian Băsescu, decizia UE de sancționare a acelor cetățeni poate fi supusă interpretării.
Ce spune, totuși, decizia Consiliului European care impune sancțiuni?
Decizia Consiliului a fost adoptată pe 17 martie 2014 și publicată în "Jurnalul Oficial al Uniunii Europene". Conform variantei în engleză, această decizie (numerotată 2014/145/CFSP) se referă la "restrictive measures in respect of actions undermining or threatening the territorial integrity, sovereignty and independence of Ukraine" (sau, în traducerea MAE român, la "măsuri restrictive în raport cu acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea Ucrainei").
UE interzice intrarea pe teritoriul național și tranzitarea teritoriului național
Paragraful 1 al articolului 1 al deciziei citate mai sus spune astfel: "Member States shall take the necessary measures to prevent the entry into, or transit through, their territories of the natural persons responsible for actions which undermine or threaten the territorial integrity, sovereignty and independence of Ukraine, and of natural persons associated with them, as listed in the Annex". În traducere: "Statele membre vor lua măsurile necesare pentru a preveni intrarea pe teritoriile lor sau tranzitarea teritoriilor lor a persoanelor răspunzătoare pentru acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea Ucrainei și a persoanelor asociate cu acestea, așa cum apar în lista anexată".
În lista anexată deciziei Consiliului European din 17 martie a.c. nu este menționat și vicepremierul rus Dimitri Rogozin. Patru zile mai tîrziu, însă, pe 21 martie a.c., Consiliul revine cu o nouă decizie, prin care adaugă noi nume pe lista de sancțiuni. Iar primul nume adăugat este cel al vicepremierului Rogozin.
Spațiul aerian este teritoriu național
Este decizia din 17 martie a.c. a Consiliului European clară? La prima vedere, conținutul nu lasă loc nici unui dubiu: e vorba de "măsurile necesare pentru a preveni intrarea pe teritoriile lor sau tranzitarea teritoriilor lor a persoanelor" care au amenințat integritatea Ucrainei. Așadar, miezul problemei este constituit, pe de o parte, de interdicția de intrare pe teritoriul național și, pe de altă parte, de interdicția de tranzit a teritoriului național.
Vicepremierul rus s-a aflat în a doua situație: a tranzitat teritoriul național românesc (sau cel puțin a încercat, dar autoritățile guvernamentale de la București nu au acordat autorizație).
Se poate pune întrebarea dacă survolul, adică tranzitarea spațiului aerian al României, este același lucru cu tranzitarea teritoriului terestru. Conform legii 190 din 2012, referitoare la "răspunderea furnizorilor de servicii de trafic aerian", la articolul 2, alineatul b, se arată că "spatiu aerian national – coloana de aer situata deasupra teritoriului de suveranitate al Romaniei, pana la limita inferioara a spatiului extraatmoseric; in aplicarea prezentei legi este asimilat spatiului aerian national si spatiul aerian situat deasupra zonei internationale a Marii Negre alocat Romaniei de Organizatia Aviatiei Civile Internationale, in baza acordurilor regionale de navigatie".
Tot la articolul 2, dar alineatul c, se menționează că "teritoru national – teritoriul de suveranitate al Romaniei; in aplicarea prezentei legi este similara teritoriului national si zona internationala a Marii Negre aferenta spatiului aerian alocat Romaniei de Organizatia Aviatiei Civile Internationale, in baza acordurilor regionale de navigatie".
Așadar, spațiul aerian al României este teritoriu național și, conform deciziei Consiliului European, se supune acelorași restricții pentru cetățenii de pe lista de sancțiuni.
Băsescu: „UE nu are o poziţie limpede acum”
Atunci, ce este interpretabil în decizia sancționatorie a Consiliului European? Pe 12 mai a.c., Traian Băsescu a explicat într-un interviu pentru cotidianul "Adevărul": "inclusiv Departamentul meu juridic spune că se încadrează în interdicţie şi survolul, pentru că este pătrunderea în spaţiul aerian. Eu ştiu însă spiritul deciziei din Consiliul European. A vizat intrarea efectivă în frontierele terestre măsura interdicţiei. Sper ca astăzi în Consiliul Afaceri Externe se vor lămuri aceste lucruri. Ce faci cu un avion comercial? Luăm exemplul Aeroflot. Ştim că unul din cei supuşi sancţiunilor se află la bord. Ridici aviaţia militară, îl dobori? Sunt lucruri care trebuiesc gândite înainte de a se lua decizii. Survolul nu a fost discutat şi, în opinia mea mea, interdicţiile de survol intră deja în faza a treia dacă vor intra vreodată, pentru că va exista o nebunie a mişcării pasagerilor. Dacă aş fi Federaţia Rusă aş spune tuturor celor patruzeci şi ceva de demnitari interzişi: „Urcaţi în avioane Aeroflot să vedem ce se întâmplă şi cu destinaţie Europa”. Să vedeţi ce trăsnaie ar ieşi. Aş trage o concluzie: e înţelegerea mea, nu critic modul cum s-a acţionat în cazul Rogozin. Nu m-a consultat nimeni, nu m-a întrebat care e părerea mea legată de acest lucru. Eram în teritoriu naţional, deşi pot fi contactat şi când sunt afară din ţară. Dar nu critic, pentru că nici UE nu are o poziţie limpede acum".
La o zi după aceste explicații, pe 13 mai a.c., Traian Băsescu s-a întalnit cu premierul Victor Ponta la Cotroceni, pentru consultări inclusiv în această chestiune. Au lămurit cei doi care va fi procedura de urmat într-o viitoare situație similară? Există un acord între președinte și premier ca, la o nouă tentativă de survol din partea unora din cei de pe lista de sancțiuni, România să vorbească pe o singură voce? Deocamdată, nici unul dintre cei doi nu a dat lămuriri despre procedura care va fi aplicată. De ce este, totuși, important ca vocea României să fie una comună? Pentru că există riscul ca o confuzie în legătură cu un survol ca cel al lui Rogozin să se lase cu acțiuni militare ireversibile.
S-au înțeles Băsescu și Ponta pe interzicerea survolului?
Despre acțiunile militare ireversibile posibile a vorbit public premierul Ponta în seara zilei de 11 mai a.c. la Antena 3: "Nici Rogozin, nici altcineva de pe lista neagra nu are ce sa intre sau sa iasa prin Romania si noi vom avea grija sa fie asa. Nu ne-a pus America, noi am vrut sa fim cu SUA. Am fost eu comandantul suprem. Ganditi-va ca lucrurile puteau degenera, puteam sa cerem avioanelor romanesti sa ia decizii, sa se ridice de la sol. Desigur, eu voi hotari cand va fi cazul".
Deși a făcut și declarații neacoperite de Constituție sau de alte legi, Ponta a spus adevărul de data aceasta: decizia de a ridica avioane militare ale Armatei române pentru a intercepta, escorta sau chiar doborî nave neautorizate în spațiul aerian românesc îi aparține, practic, premierului, nu președintelui.
Cotroceni, oficial: nu președintele decide ridicarea avioanelor de luptă
Conform răspunsului primit în urma unei solicitări adresate Președinției, "Decizia de a ridica avioane de vânătoare pentru interceptare și/sau escortare a unei aeronave care intră neautorizat în spațiul aerian al României nu aparține președintelui României". Răspunsul de la Cotroceni este semnat de Bogdan Oprea, purtătorul de cuvînt al președintelui României. Oprea a menționat și că pentru astfel de acțiuni militare există un cadru legal foarte clar: legea 257 din 2001 (privind modul de acțiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spațiul aerian al României), legea 362 din 2004 (pentru aderarea României la Acordul dintre statele părți la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forțelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951, și la Protocolul privind statutul comandamentelor militare internaționale, înființate în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Paris la 28 august 1952), Hotărîrea de Guvern 912 din 2010 (pentru aprobarea „Procedurii de autorizare a zborurilor în spațiul aerian național, precum și a condițiilor în care decolarea și aterizarea aeronavelor civile se pot efectua și de pe/pe alte terenuri sau suprafețe de apă decât aerodromurile certificate”, cu modificările și completările ulterioare) și Hotărîrea CSAT S-32 din 2005 (privind stabilirea persoanelor care au dreptul de a ordona sau a aproba executarea focului de avertisment de către aeronavele interceptoare și de către mijloacele terestre de apărare aeriană, împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spațiul aerian al României).
Doar Ministrul Apărării decide doborîrea aeronavelor din spațiul aerian românesc
Hotărîrea CSAT S-32 din 2005 este clasificată ca "secret" și nu poate fi făcută publică, însă Bogdan Oprea a precizat că inclusiv această Hotărîre arată că nu președintele ia decizia referitoare la ridicarea avioanelor de luptă pentru a intercepta și escorta nave neautorizate în spațiul aerian românesc. Dintre celelalte acte normative menționate de Oprea, cea mai clară este legea 257 din 2001. La articolul 18, se arată că "Dreptul de a ordona sau de a aproba executarea focului de avertisment de catre aeronavele interceptoare, executarea focului de nimicire de catre aeronavele interceptoare si de catre mijloacele terestre de aparare aeriana il are ministrul apararii nationale".
În concluzie, un ministru subordonat exclusiv premierului ia decizia unei acțiuni militare împotriva unei aeronave care survolează teritoriul național al României, fără ca președintele (care este, conform articolului 92 din Constituțe, comandantul forțelor armate ale țării) să aibă vreun rol.
