Forurile europene vor sa descifreze enigma presupuselor inchisori secrete ale CIA in Europa – o chestiune in care este in joc si reputatia Romaniei. In paralel cu investigatiile Consiliului Europei (CoE), liderii politici ai Parlamentului European (PE) s-au reunit ieri, la Bruxelles, in vederea inceperii unei anchete care sa clarifice problema. Sefii celor sapte grupuri politice si presedintele Parlamentului, Josep Borrell, au stabilit aria anchetei care va demara imediat dupa ce decizia va fi validata prin votul plenului, saptamana viitoare.
Comisia de ancheta
Comisia de ancheta va fi compusa din 46 de membri si condusa de germanul Elmar Brok, actualul presedinte al Comisiei pentru Afaceri Externe a PE. Comisia va redacta un raport in cel mult 12 saptamani de la inceperea investigatiilor. Potrivit co-presedintelui grupului Uniunii pentru Europa Natiunilor, Brian Crowley, citat de Reuters, comisia nu va avea atributii juridice, scopul sau fiind acela de a aduna probe suficiente pentru declansarea unei actiuni asupra acestei probleme la nivel international. In acelasi timp, CoE doreste sa afle daca tarile europene, in special cele din centrul si estul continentului, au permis CIA sa le utilizeze teritoriul pentru a detine sau transporta ilegal prizonieri, incalcand astfel conventiile internationale privind drepturile omului.
„Pe punctul de a gasi probe”
Dupa publicarea faxului egiptean interceptat de serviciile secrete elvetiene, coordonatorul anchetei CoE, parlamentarul Dick Marty (originar tot din Tara Cantoanelor), a declarat ca respectivul document nu constituie o dovada in sine, ci „o indicatie suplimentara”. „Dar indicatiile au inceput sa se stranga si am obtinut suficiente informatii pentru a considera ca ne aflam pe punctul de a gasi probe”, a explicat el. In faxul semnat de ministrul egiptean de Externe, Ahmet Abul Gheit, se afirma ca Romania, Bulgaria, Ucraina, Macedonia si Kosovo ar gazdui centre secrete de detentie utilizate de CIA. Pe 23 ianuarie, Marty va prezenta un raport preliminar in fata Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).
Asa cum preciza Friso Abbing, purtator de cuvant al comisarului european Franco Frattini, UE nu isi asuma responsabilitatea anchetarii statelor membre sau candidate. Totusi, in cazul in care CoE va gasi dovezi ale colaborarii intre Polonia, Romania si Bulgaria si CIA, UE va aplica sanctiuni severe. Deocamdata, Bruxelles-ul acorda credit guvernelor de la Bucuresti, Sofia si Varsovia, care au respins acuzatiile. „Trebuie sa descoperim fapte. Si la acest punct nu am ajuns inca”, a declarat Abbing.
