Tinerii renunţă la şcoală pentru că le este greu să înveţe, pentru că au probleme acasă sau pentru că nu sunt motivaţi şi nu au parte de sfaturi utile ori de sprijin. Sunt doar câteva dintre cauzele care au făcut ca rata abandonului şcolar în Uniunea Europeană (UE) să ajungă la aproape 15 la sută din totalul populaţiei cu vârstă de şcolarizare, după cum constată Comisia Europeană (CE). Romanialibera.ro vă propune o analiză succintă a fenomenului care sperie comunitatea europeană.
În cifre, este vorba de şase milioane de tineri – unul din şapte la nivel european – care renunţă la şcoală după gimnaziu sau chiar mai devreme.
„În condiţiile în care populaţia europeană îmbătrâneşte, ţările UE nu îşi pot permite o asemenea risipă de potenţial în rândul tinerilor”, trage concluzia CE.
În consecinţă, forul menţionat face luni, 31 ianaurie, o recomandare către Consiliului European care să cuprindă principalele măsuri de luat pentru combaterea abandonului şcolar. Scopul este ca, până în 2020, rata acestui fenomen negativ să scadă sub 10 la sută în UE. Printre soluţii se numără susţinerea tinerilor din comunităţile dezavantajate şi ajutarea absolvenţilor să se încadreze în piaţa muncii.
„Suntem în cod roşu”
În România, autorităţile îşi pun speranţa în noua şi controversata Lege a educaţiei, promulgată de preşedintele Traian Băsescu pe 4 ianuarie după ce a fost criticată de partidele de opoziţie şi de unii reprezentanţi ai sistemului de învăţământ.
„Această lege va duce la reaşezarea structurii învăţământului preuniversitar. Pentru educaţia timpurie ne propunem exact reducerea abandonului şcolar şi a deficitului de învăţare. Iar pentru a asigura un acces la educaţie egal pentru toată lumea introducem clasa pregătitoare pentru copiii de şase ani”, spune, pentru romanialibera.ro, secretarul de stat în Ministerul Educaţiei, Oana Badea.
Problema abandonului şcolar este explicată mai bine prin intermediul sintagmei „părăsire timpurie a şcolii”, precizează Oana Badea. Vizaţi sunt tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani care au doar opt clase.
„La acest criteriu, România este pe roşu, la coada clasamentului în Europa. În 2008, aveam un procent de 15,9 la sută pentru părăsirea timpurie a şcolii. Dar cifrele sunt în scădere dacă ne uităm că în 2000 acelaşi procent era de 22,9 la sută”, adaugă secretarul de stat.
„Problemă socială”
Oana Badea atrage atenţia că eşecul educaţiei poate pune în pericol societatea: „De obicei, persoanele care părăsesc timpuri şcoala ajung muncitori necalificaţi. Îşi întemeiază o familie şi adoptă un nivel de trai modest. Într-o astfel de comunitate ai deja o problemă socială”.
Reprezentantul Ministerului Educaţiei mai spune că noua lege ar urma să fie aplicabilă de la 1 septembrie, atunci când speră că se va publica metodologia actului normativ. Dar – conchide Oana Badea – „roadele se vor culege în timp şi va depinde de profesorii cum pun în practică legea”.
„Profesorii să facă şcoala atractivă”
Contactat de romanialibera.ro, profesorul Ştefan Vlaston, liderul Asociaţiei pentru Educaţie şi Cercetare „EDU CER”, afirmă că oamenii de la catedră vor trebui să facă şcoala atractivă şi interesantă pentru elevi. Vor avea cum – crede Vlaston – pentru că noua lege le va permite să-şi organizeze după plac un sfert din timpul petrecut în clase.
„Va trebui să schimbăm, după 20 de ani, stilul de învăţământ axat doar pe teorie şi dedicat celor interesaţi numai de dilplomă, nu şi de cunoştinţe”, menţionează liderul „EDU CER”.
Ştefan Vlaston se aşteaptă însă ca managementul unor şcoli să pună beţe în roate eforturilor de reducere a abandonului şcolar: „Dacă unii directori vor trece în cererile de finanţare că au mai mulţi elevi decât vin de fapt la ore, vom avea o problemă. Cred că ar fi necesare pedepse consistente pentru astfel de practici”.
Europa 2020
Diminuarea abandonului şcolar nu este o iniţiativă nouă pentru statele Uniunii Europene. Ţările UE şi-au mai propus încă din 2003 să scadă media de părăsire timpurie a şcolii sub procentul de 10 la sută pentru tinerii între 18 şi 24 de ani. Nu au reuşit, aşa că au reluat acest plan în 2009, prin „Cadrul strategic pentru cooperare în educaţie”. Acum, combaterea abandonului şcolar este integrată în deja cunoscuta strategie „Europa 2020”. Ţelul acesteia, o „economie inteligentă, sustenabilă şi incluzivă”, ar urma să fie atins prin investiţii şi politici pentru piaţa de muncă, inovare, educaţie, incluziune socială şi climă/ energie.
